S-a tot vorbit în ultima vreme de recesiune, criză, dezastre financiare, falimente şi chiar, asasini economici! Unora le-au părut probleme îndepărtate sau scene din filmele americane, lucruri, care nu vot ajunge niciodată în România! Ei bine, aceste întâmplări nu au rămas doar în ţările din America latină sau în fostele state sovietice, ci au devenit realităţi chiar pe meleagurile noastre!
Istoria contemporană a României nu mai poate fi scrisă fără a lua în calcul FMI şi numele lui Jeffrey Franks! Dezvăluiri mediatice recente demonstrează că Jeffrey Franks este un terminator economic, sinonim cu nenorocirea şi prăpădul! Personajul nostru a contribuit la criza majoră din Argentina, din 2001. Apoi, la prăbuşirile economice din Ecuador, iar recent, la anihilarea economiei din Ucraina, după 2004, odată cu venirea „portocaliilor" la putere.
De la finele lui 2008, Jeffrey Franks s-a mutat la alţi „portocalii", odată cu noile alegeri, şi şi-a pus amprenta pe criza economică din România, începând cu 2009. Situaţia în care se află ţara, îndatorarea faţă de FMI, faptul că Franks este adevăratul conducător al României se vede cu ochiul liber. Suntem cu un picior în groapă, iar groparii sunt Franks şi gaşca de portocalii!
În urmă cu doar câteva zile, Argentina a denunţat faptul că FMI aplică Greciei aceleaşi reţete de austeritate pe care le-a aplicat acestui stat latino-american fără a reuşi să îi împiedice acutizarea crizei, în 2001.
Reţeta FMI pentru Grecia este aceeaşi ca pentru Argentina înaintea prăbuşirii din 2001: scăderea salariilor şi creşterea impozitelor a afirmat Jorge Remes Lenicov, fost ministru argentinian al economiei în 2002, în timpul celei mai grave crize economice din istoria acestei ţări. Şi, după cum se observă nu este numai reţeta pentru Grecia, ci şi pentru România. Un alt fost ministru al Economiei, Roberto Lavagna (2003-2005), artizanul redresării ţării sale a susţinut că FMI nu a tras nici o morală din criza argentiniană, nu a învăţat nimic şi emite pentru Grecia aceleaşi recomandări ca pentru Argentina în 2002, cele pe care acest stat le-a respins abia în 2003, iar după ce nu le-a mai aplicat şi a căutat soluţii bune, altele decât cele impuse de FMI, a urmat redresarea".
Este un exemplu foarte puternic că respingerea cerinţelor FMI - aşa cum doreşte şi Ungaria acum, după noile alegeri - nu a dus la secătuirea ţării, ci la redresarea ei economică. E adevărat, însă, România este deja datoare până peste cap la FMI, cu bani ce n-au ajuns în buzunarele românilor, ci în „băncile mamă" din Occident sau în conturile clientelei politice a actualei puteri.
O dovadă că Franks n-are, de fapt, nici o soluţie economică reală pentru România, ci în fapt doreşte adâncirea crizei în favoarea FMI, este şi ciorna pe care a folosit-o la începutul lui 2010, după o întâlnire cu Mugur Isărescu. Pe hârtie, marele economist a schiţat şovăielnic o linie de redresare încă de la începutul lui 2010. O redresare care n-a avut loc, iar acum ni se spune că va fi în 2011, apoi probabil în 2012. Aşa că predicţiile lui Franks în materie de economie sunt ca şi nule, exact cum a făcut peste tot pe unde a umblat!
Prăbuşirea economică a Argentinei a antrenat la finele anului 2001 o gravă criză socială şi proteste de stradă soldate cu 30 de morţi. A urmat o criză instituţională, între 20 decembrie 2001 şi 6 ianuarie 2002 succedându-se cinci preşedinţi. Argentina a revenit spre creştere economică cu mari sacrificii, după o devalorizare de 65% a monedei sale antrenând sfârşitul parităţii peso-dolar. Şi asta, după ce s-au respins indicaţiile FMI!
Iată că liderii de acum ai României au destule dovezi că ne trimit accelerat în prăpastie! Este strigător la cer că actuala putere a devenit executantul FMI, sluga prea umilă, îndatorând o naţiune şi vânzând-o, doar pentru a-şi păstra funcţiile şi pentru a jecmăni viitorul românilor!
DEPUTAT PSD, Mircea DRĂGHICI