Anul 2010 a fost un an agricol mai deosebit faţă de alţi ani, deoarece prima etapă s-a manifestat prin precipitaţii din abundenţă, după care au urmat cum bine ştim temperaturi foarte ridicate de 32 - 38 de grade, ce a condus ca recolta de rapiţă şi de grâu să nu fie la nivelul aşteptărilor. Recolta de rapiţă a fost undeva la 2000-2300 kg/ha, adică mai mică ca în alţi ani, iar recolta de grâu s-a ridicat undeva la 3500 kg/ha, doar acolo unde s-a aplicat tehnologia corespunzătoare , adică aşa cum trebuie să lucreze un fermier modern. Producţiile acestea le-au obţinut fermele asociative, pe suprafeţe mari de teren, nu micul producător, care nu aplică tehnologia, nu tratează sămânţa, nu fertilizează, nu foloseşte sămânţă certificată etc., ne-a comunicat Marius Stroescu, director APIA.
Deşi recolta nu este una foarte mare, calitatea producţiei este destul de bună, grâul putând fi folosit fără nicio problemă pentru panificaţie, cel putin 85% din recoltă, aşa că cine spune că grâul nu este panificabil spune prosti, mai declară Marius Stroescu.
Normal, recolta de grâu de anul acesta pe judeţ trebuia să ajungă pentru alimentarea populaţiei, dar în perioada recoltării grâul a plecat din Argeş.
Stroescu crede că dacă preţul la pâine va creşte, nu se datorează grâului, pentru că producătorii de pâine s-au aprovizionat din vară, când preţul la grâu era destul de mic. Influenţa asupra preţului se va datora scumpirii utilităţilor.
Anul acesta cultura de porumb de consideră a fi una reuşită datorită ploilor din prima parte a anului, dar şi aici recolta va fi una foarte bună numai acolo unde s-au respectat toate normele.
O problemă deosebită a apărut la culturile de anul viitor, datorită căldurilor foarte mari care au fost şi care au produs un deficit de apă în sol, cum nu s-a mai întâlnit de foarte mult timp. În felul acesta solul nu s-a putut lucra cum trebuia pentru semănat şi în felul acesta cantitatea de rapiţă semănată este mai mică şi 60% din ce s-a semănat va fi întoarsă şi pusă în loc cultură de grâu. La grâu se speră să se semene o suprafaţă mai mare ca în anul 2009, asta datorită şi culturii de rapiţă care este mult mai mică.
100 Euro subvenţia pentru bovine
Anul acesta se vor da şi subvenţiile pentru bovine şi dosarele se pot depune între 1 octombrie - 30 octombrie. Până în momentul de faţă în judeţul Argeş s-au primit dosarele pentru zonele defavorizate, dar acum în urma ordinului 215, toţi fermierii care au minim 3 animale mai mari de 6 luni pot să depună dosarele pentru subvenţie. Subvenţia se va şti după primirea dosarelor şi se va stabili în funcţie de numărul de animale, dar ea va fi în jur de 100 euro pe animal pentru zonele defavorizate.
Începând cu 16 octombrie, APIA este pregătită să înceapă şi plăţile în avans pentru subvenţia pe suprafaţă, asta datorită crizei economice, perioadei foarte grele prin ca trecem şi în felul acesta fermierul va fi ajutat.
Alte preocupări la APIA mai sunt în demararea PEAD-ului, care începând de anul acesta în afară de zahăr şi făină, aşa cum s-a dat în anii trecuţi, se va mai da mălai, tăiţei, biscuiţi. Ca şi în anii trecuţi produsele vor fi date de Comunitatea Europeană şi Stroescu se bucură că nu mai este campanie electorală, în felul acesta partidele nu îşi mai pot atribuii merite necuvenite.
Un alt program este programul "Fructe în şcoli", în care se acordă copiilor de la clasele I-VIII mere pe o perioadă de 100 de zile . La nivel de judeţ s-a stabilit ca fiecare consiliu local să depună cerere, în felul acesta asigurânsu-se că vor fi produse româneşti. Dacă era o singură cerere pe Consiliu Judeţean probabil copiii ar fi mâncat mere din altă ţară pentru că venea un lanţ de magazine ca Metro, Carrefour, etc. Prin acest program se urmăreşte şi ajutarea firmelor din Argeş, cum este şi corect, Stroescu recomandând cumpărarea merelor de la Institutul Mărăcineni.
Se fură banii europeni
O problemă deloc plăcută cu care se confruntă APIA este "furarea banilor europeni", mai clar mulţi fermieri încearcă să fure bani europeni fără să îşi asume nicio răspundere, iau bani de la uniune pentru lucrarea terenurilor, dar acestea rămân nelucrate. La APIA se primesc 2-3 astel de reclamaţii pe zi care sunt trimise mai departe spre a fi rezolvate, a mai declarat Stroescu.
În România, APIA a plătit 2,5 miliarde euro subvenţii pentru fermieri pentru lucrarea terenului şi românii ce fac? În loc să lucreze terenul, cu banii respectivi fac altceva şi din această cauză 3 milioane de hectare sunt nelucrate, necultivate şi noi importăm produse din alte ţări, asta pentru că nu suntem în stare.