De ce este atât de importantă reluarea creditării?
Pentru că pe baza creditului se realizează creşterea economică, prin consum. Modelul de creştere economică al României, prognozat de BNR se bazează pe consumul intern alimentat prin finanţare externă. De aceea este nevoie de reluarea creditării la un nivel cât de cât semnificativ pentru încurajarea consumului şi relansarea economiei. Pentru a confirma aceste afirmaţii trebuie doar să ne uităm la un indicator deosebit de important, cel al intermedierii financiare şi anume ponderea creditului privat în produsul intern brut. În vreme ce în Europa media depăşeşte 100% cu unele vârfuri chiar în jur de 140%, la noi acest indicator este de doar 40%. Aceasta indică un grad extrem de redus de intermediere financiară în cazul ţării noastre şi un potenţial de creştere economică nevalorificat, odată ce creditarea se va relua.
Acţiunile băncii naţionale din ultima vreme, ca şi declaraţiile guvernatorului încurajează băncile comerciale să reia procesul de creditare. Consensul general la nivelul sistemului bancar este că reluarea creditării va fi un proces etapizat, cu o creştere constantă şi nu bruscă. Guvernatorul Isărescu chiar afirma zilele trecute: "Creditarea se va relua, dar nu putem spune că de la Paşte încolo sau mai devreme ori mai târziu. În plus, aş menţiona că această reluare nu va fi uniformă". Practic, actuala criză economică a ajutat băncile ce activează pe piaţa internă să se diferenţieze şi să îşi restructureze obiectivele. Va începe o perioadă de specializare în care aşa numitele "conglomerate finaciare bancare" se vor orienta spre pieţe specifice sau generale în loc să încerce să concureze pe toate segmentele de piaţă. Pentru clientul obişnuit asta va însemna o creştere a concurenţei în piaţă şi, posibil chiar o reducere a costurilor aferente creditării.
În ultima perioada BNR a redus în mod constant dobânda de referinţă dând un semnal clar băncilor comeciale pentru a relua procesul de creditare în moneda naţională. Acestea au ajustat în primul rând dobânzile la depozite, coborându-le sub 10 %. Urmează să vedem dacă vor face acest lucru şi cu dobânzile la credite şi cât de rapid. Oricum acest proces va fi mai lent şi mai de durată decât în cazul depozitelor. Este clar că dobânzile la creditele în lei sunt pe un trend descendent dar nu foarte accentuat, pe când cele la creditele în Euro vor creşte în următoarea perioadă pe măsură ce economia UE îşi revine şi Banca Centrală Europeană va începe să majoreze ratele de referinţă pentru a evita o supraîncălzire a economiilor din zona Euro.
Oricum există indicii că într-adevăr băncile comerciale din România stau pe un "munte" de lichidităţi pe care mai devreme sau mai târziu vor trebui să îl îndrepte spre economie. Deocamdată se remarcă doar ezitările lor, acestea alegând să depună la BNR în luna ianuarie 55 miliarde lei (13,2 miliarde Euro) în depozite pe o zi, acestea fiind un maxim în ultimii doi ani. Dobânzile au fost de 3,5 % /an destul de scăzute, ceea ce indică teama pe care băncile din sistem încă o au de a relansa procesul de creditare a economiei reale. Treptat ele însă vor fi "forţate" de condiţiile economice şi monetare să îşi dirijeze resursele spre economie.
Dar acest lucru nu depinde doar de BNR ci şi de măsurile pe care Guvernul le poate lua pentru a ajuta la relansarea economiei şi a încuraja cererea de credite.