Odată cu sfarşitul iernii natura revine la viaţă şi, odată cu ea, din păcate şi agenţii parazitari externi. Considerând că animalele noastre de companie sunt indemne de paraziţi în anotimpul rece ca urmare a tratamentelor antiparazitare efectuate la începutul iernii, trebuie să ne luăm măsurile necesare ca această stare să nu se schimbe. Necesitatea unui animal fără paraziţi rezultă din două considerente esenţiale; odată datorită bolilor transmisibile de paraziţi la animale şi la om, al căror vector sau gazdă intermediară sunt şi datorită neplăcerilor pe care le provoacă prin înţepături şi muşcături. Principalii paraziţi externi împotriva cărora trebuie să luptăm sunt puricii, căpuşele şi scabiile sau râile. Pentru a nu scapă din vedere anumite aspecte o să prezint parazitozele animalelor de companie în funcţie de agentul etiologic care le produce.
O primă clasă a paraziţilor externi, este cea a scabiilor sau railor. Raia la animalele de companie apare frecvent la trecerile dintre anotimpul rece şi cel cald. Primăvara organismele animale, dar şi umane sunt mai sensibile la acţiunea agenţilor parazitari, datorită scăderii imunităţii, dar şi climei favorabile. Principalele manifestări sunt pruritul intens şi pierderea de păr, uneori chiar apariţia alopeciei pe zone extinse de corp. La om paraziţii pot produce papule pruriginoase pe antebraţe, coapse, glezne, abdomen şi pot persista între 7 şi 28 de zile. O problemă delicată pe care propietarii nu o sesizează este raia auriculară. Aceasta se manifestă printr-o secreţie abundentă de cerumen şi scuturări repetate de cap. Este foarte important punerea unui diagnostic corect, sfatul meu este consultarea de urgenţă a unui medic veterinar. Veterinarul este singura persoană capabilă să vă recomande alegerea unui tratament coresunzător. Trebuie avut însă în vedere un aspect care scapă şi anume dezinsecţia mediului ambiant.
Puricii sunt paraziţi destul de cunoscuţi posesorilor de animale de companie, datorită popularităţii parazitului, care de multe ori afectează şi omul, dar şi mărimii lui, care îl face vizibil cu ochiul liber. Deşi lupta împotriva puricilor pare una facilă, nu este întotdeauna aşa. De foarte multe ori, apar adevarate invazii ale acestora pe animal şi în habitatul în care acesta trăieşte. De aceea stăpânii de animale de companie se arată nemulţumiţi de acţiunea unor produse antiparazitare ca şamponul antiparazitar sau zgarda de purici. Astfel, pot spune că bătălia cu puricii nu este una uşor de câştigat, şi nu e bine ca propietarul de animale de companie să o ducă fără ajutorul unui specialist. Din experienţă pot spune că, pe langă aspersarea cu soluţii antiparazitare la intervale de minim o lună, a zonelor în care animalul dumneavoastră preferă să stea şi în care aţi observat purici, o metodă care dă rezultate foarte bune în combaterea invaziei de purici o reprezintă aspiraţia de câteva ori pe săptămână. Cu ajutorul aspiratorului se elimină o mare parte din ouă şi paraziţi. în paralel cu aceste activităţi trebuie să alegem varianta adecvată deparazitării animalului.
Am lăsat la urmă căpuşele din două motive; sunt vectori ale unor boli care afectează, atât animalul, dar şi omul, iar primăvara şi toamna procentul de apariţie al acestei parazitări este maxim. Habitatul preferat de căpuşe îl reprezintă liziera pădurilor, dar asta nu înseamnă că nu pot apărea în parcuri sau zone verzi, unde se întâlnesc frunze moarte şi iarbă mai înaltă.
Printre principalii şi cei mai cunoscuţi agenţi patogeni transmişi de căpuşe sunt: babesiile, richetiile, Borelia, salmonella, brucella. Lupta împotriva acestor agenţi este foarte dificilă şi de cele mai multe ori cu prognosticuri rezervate sau grave. Totodată o infestare masivă a unui pui de căţel poate duce la o aneliere severă a acestuia, unele femele de căpuşe putând suge până la 3g de sânge.
Odată descoperită o căpuşă pe animalul dumneavoastră, aceasta trebuie imediat extrasă, nu smulsă. De preferat, se poate aspersa, mai întâi o soluţie alcoolică (alcool sanitar sau tinctură de iod), unele căpuşe reacţionează şi se desprind singure. Nu trebuie rotit corpul căpuşei, există riscul de rupere şi de a rămâne capul ancorat în pielea animalului dumneavoastră. Este, de asemenea, de preferat, să se extragă cu o pensetă. Deţinătorii de animele de companie trebuie să se intereseza foarte bine asupre modului de deparazitare a căţelului. Nu toate substanţele cu aplicare locală, chiar dacă sunt foarte scumpe, au acţiune asupra căpuşelor. La sfârşitul zilei, animalul trebuie să fie periat şi verificat dacă nu a luat ceva paraziţi din exterior, iar la animalele care se tund, toaletarea acestora.
Dr. Priseceanu Horia
Medic veterinar
0722131108
Str. Smeurei, nr. 84B