Un risc al economiei mondiale în această perioadă de criză, cu rezonanţă directă în viaţa de zi cu zi a românilor, este accentuarea instabilităţii pe planul securităţii alimentare. Conform celui mai recent raport asupra riscurilor globale în 2008, dat publicităţii de Forumul Economic Mondial de la Davos, securitatea alimentară a locuitorilor Planetei este o problemă acută, ale cărei perspective de soluţionare rămân incerte.
Definită de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU ca fiind accesul neîngrădit şi în orice moment la alimente sigure şi cu un potenţial nutritiv ce satisface cerinţele unei vieţi sănătoase şi active, securitatea alimentară, sau, mai bine spus, lipsa ei, nu este doar apanajul lumii a III-a. Ţările Uniunii Europene, mai ales cele din partea centrală şi sud-estică a continentului, sunt expuse, mai ales în contextul crizei, riscului accentuării volatilităţii şi creşterii preţurilor produselor alimentare. Această evoluţie a factorilor determinanţi ai securităţii alimentare afectează cu precădere persoanele în al căror coş zilnic de consum alimentele reprezintă între 40% si 50%.
O dovadă a eforturilor depuse la nivel european o reprezintă şi Rezoluţia Parlamentului European din 13 ianuarie 2009, referitoare la Politica agricolă comună şi securitatea alimentară mondială, în care au fost stabilite mai multe direcţii de acţiune în acest domeniu atât de sensibil. Comisia Europeană a iniţiat, deasemenea, multiple demersuri în acest sens.
Românii sunt mai vulnerabili în ceea ce priveşte bunăstarea alimentară, faţă de ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene. În coşul lor zilnic de consum, alimentele şi băuturile ocupă aproape 40%, faţă de maxim 20 % în restul tărilor foste comuniste. Noile state membre furnizează cel mai mare număr de cetăţeni europeni aflaţi în situaţia extremă a lipsei securităţii alimentare.
Ponderea alimentelor în coşul de consum variază între 9,5 procente în Marea Britanie şi 34,5 procente în cazul României, potrivit datelor prezentate de Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat).
Impactul preţurilor alimentelor asupra inflaţiei anuale depinde atît de ponderea alimentelor în indicele armonizat al preţurilor de consum, dar şi de evoluţiile anuale ale preţului alimentelor, de aceea, efectul este diferit în rîndul celor 27 state membre
La toate cele trei mari categorii de produse alimentare (carne, pîine/ cereale şi lapte, brînză/ ouă), care împreună alcătuiesc 60 la sută din componenta alimentară, România se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte ponderea alimentelor în coşul de consum.
Acţiunile întreprinse au loc în contextul crizei socioeconomice care traversează România şi lumea, în general. Se afirmă că următoarea criză va fi cea alimentară.
Indiferent dacă va fi aşa sau nu, securitatea alimentară a populaţiei reprezintă o prioritate pentru instituţiile abilitate ale statului. Acest lucru este relevat şi de faptul că în Programul de guvernare 2009- 2012 sunt prevăzute acţiuni în acest sens.
Astfel, în Capitolul 15 este menţionată Securitatea alimentară, iar Capitolul 21 este alocat Protecţiei consumatorului.
Subsumându-se eforturilor Guvernului României de a asigura un trai decent cetăţenilor, ANPC în frunte cu domnul director Pandelică Bogdan (foto), a iniţiat un Program naţional, cu impact social, intitulat ANPC protejează coşul zilnic. Considerăm că este firesc ca acum să ne concentrăm atenţia şi asupra unor categorii vulnerabile de populaţie, ale căror venituri sunt alocate în majoritate asigurării coşului zilnic, necesar pentru supravieţuire, pentru o existenţă decentă.
Apreciem că nimic nu este prea mult, niciun efort nu este prea mare atunci când acţiunile noastre converg către îndeplinire aceste nobile şi vitale deziderate.
Programul naţional ANPC protejează coşul zilnic vizează respectarea conformităţii principalelor produse alimentare aflate în coşul zilnic al românilor: carne, pâine, ulei, lactate, ouă, orez, făină etc.
Principalele obiective pe care le vizează acest Program sunt :
- Respectarea conformităţii produselor alimentare
- Etichetarea completă, corectă şi precisă
- Respectarea condiţiilor de valabilitate
- Respectarea gramajelor şi a reţetelor de fabricaţie
- Eliminarea informaţiilor înşelătoare
- Informarea corectă şi completă în desfăşurarea campaniilor promoţionale
- Protejarea intereselor economice ale consumatorilor.
Pentru transpunerea în practică a acestui Program, avem în vedere câteva modalităţi concrete de realizare :
- Acţiuni de supraveghere realizate pe baza tematicilor naţionale ex : carne, orez, lactate
- Analizarea şi soluţionarea în termenul legal a petiţiilor
- Instituirea serviciului de permanenţă : comisarul de serviciu, precum şi supravegherea suplimentară în zilele de joi şi vineri a principalelor puncte de comercializare a produselor alimentare
- Propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei în domeniu
- Organizarea de întâlniri, seminarii, mese rotunde cu principalii factori implicaţi în acest sector.
Implementarea la nivelul comisariatelor regionale/ judeţene va urmări, în principal :
- Înţelegerea completă a tematicilor de control şi verificarea îndeplinirii măsurilor dispuse
- Utilizarea sistemului informatic în gestionarea mai eficientă a petiţiilor
- Îmbunătaţirea colaborării cu instituţiile competente din judeţe şi cu organizaţiile de consumatori.