Alimentaţia a jucat totdeauna un rol de prim ordin în viaţa omului. Calităţile şi defectele acesteia influenţează în mod hotărâtor starea de sănătate. Stiinţa modernă a nutriţiei nu face decât să aprofundeze numeroasele faţete ale legăturii fundamentale dintre om şi aliment.
Noi, românii mâncăm prea mult aproape din orice: prea mult zahăr, prea multe grăsimi şi prea multă sare. Consumăm prea multe calorii şi pe deasupra, mai mâncăm şi de prea multe ori pe zi. Acest "belşug" ajută la punerea temeliei pentru apariţia bolilor arterelor coronare, a accidentelor vasculare cerebrale, a hipertensiunii, artritei, diabetului cu debut de maturitate, a obezităţii şi a unor tipuri de cancer. Aceste boli sunt răspunzătoare din trei sferturi din totalul decesurilor, iar apariţia lor este legată de stilul de viaţă, mai precis, de modul în care ne hrănim.
Care sunt cele mai periculoase alimente?
Zahărul
Pentru cele mai multe persoane, zaharurile contribuie cu peste 20% la totalul caloriilor consumate într-o zi. Datorită faptului că aceste zaharuri sunt lipsite de fibre şi alte substanţe nutritive, precum şi faptul că au o densitate calorică crescută, ele constituie unul dintre cei mai puternici agenţi promotori ai OBEZITĂŢII.
Sarea
Românii consumă între 15-20gr de sare pe zi (3-4 linguriţe). Această cantitate reprezintă de aproximativ 20 de ori mai mult decât ar fi necesar şi constituie una dintre cauzele importante ale hipertensiunii arteriale, insuficienţei cardiace şi bolilor renale.
Grăsimea
Dieta bogată în grăsimi, depăşeşte cu mult posibilităţile metabolice ale organismului, iar rezultatul este astuparea vaselor de sânge, cu apariţia bolilor arterelor coronare şi a acceidentelor vasculare cerebrale. De asemenea, consumul mare de grăsimi contribuie la apariţia obezităţii, a diabetului de maturitate şi a anumitor tipuri de cancer.
Proteinele
O alimetaţie bogată în carne şi produse de origine animală furnizează organismului mai multe proteine, grăsimi şi colesterol decât poate folosi acesta.
Băuturile
În general, oamenii preferă în loc de apă să bea altceva: băuturi răcoritoare carbogazoase şi dulci, cafea, ceai, bere şi alte băuturi alcoolice. Şi acesta de mai multe ori pe zi. Aceste băuturi, fiind foarte bogate în calorii şi lipsite de fibre, produc mari perturbări ale nivelului sanguin al zahărului (glicemia) şi în controlul greutăţii corporale.
Din toate aceste aspecte prezentate, rezultă că aproape tot ce mâncăm ne face rău. Ce ne mai ramâne de făcut în aceste condiţii?
Speranţele cele mai mari sunt legate de educaţie.
Trebuie să devenim conştienţi că adoptarea unei alimentaţii sănătoase nu este deloc dificil de realizat.
Alimentaţia sănătoasă se referă atât la cantităţile alimentelor şi distribuţia lor pe mese, cât şi la tipul şi calitatea acestor alimente.
Astel, în cursul unei zile, masa de dimineaţă, gustarea şi masa de prânz au pondere mult mai mare decât cina.
În ceea ce priveşte calitatea alimentaţiei, trebuie să respectăm următoarele principii:
- diversitatea alimentelor consumate;
- fructele, legumele şi cerealele trebuie să aducă majoritatea caloriilor ce le consumăm; restul doar în mică măsură, pot preveni de la produse lactate;
- menţinerea unui echilibru între aportul şi consumul de calorii; nu mâncaţi mai multe decât poate utiliza corpul;
- limitarea aportului de sare la maximum 2,5 grame pe zi;
- alimentele să fie repartizate pe un număr de 5 mese zilnic (3 mese principale şi 2 gustări).
În general când preocupările noastre legate de alimentaţie se vor deplasa din zona produselor de origine animală şi a alimentelor rafinate, prelucrate chimic, către creşterea consumului de hidrocarbonate (glucide) complexe, conţinute în produse alimentare de origine vegetală, bogate în fibre, vom suferi de mai puţine boli şi ne vom bucura de o sănătate mai bună.