Interpretarea codului muncii este subiectivă, fiecare individ va încerca o analiză din punct de vedere a poziţiei sociale în care se găseşte, dar şi a experienţei, informaţiei şi erudiţiei pe care le are. Într-un fel va înţelege şi accepta noul cod al muncii un salariat la "stat", altfel un angajat în mediul privat. Un director la o institutie publică v-a avea o viziune diferită de cea a unui manager dintr-o multinaţională, şi alfel va accepta un administrator de s.r.l.
Cred că nou cod al muncii va trebui să cuprindă, în primul rând, modificări ale articolelor ce conţin limitări, îngrădirii ale acţiunilor conducerii, (administratorilor, patronilor din mediul privat), în demersul lor de dezvoltare. Spun acest lucru, nu pentru că sunt un liberal, dar un stat nu se poate dezvolta fără să ai, ca motor principal al economiei, un sistem puternic de societăţi economice cu capital privat. Ori în noul cod al muncii sunt câteva schimbări în acest sens:
- Perioade de probă mai mari, atât pentru funcţii de execuţie cât şi pentru funcţii de conducere ce dau posibilitatea de a analiza mai bine munca unui nou angajat şi emiterea unei decizii pertinente;
- Perioada de stagiu pentru absolvenţi de şase luni (angajarea unui absolvent cu studii superioare nu mai impune angajatorului să îl considere angajat pe perioadă nedeterminată din prima zi de lucru).
- Concedierile colective sunt necesare când agentul economic intră în incapacitate de plată şi nu mai are fonduri pentru plata salariilor;
- Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la ceilalţi angajatori (e bine, şi în occident se cer recomandări, dar să nu se emită recomandări deformate despre angajat)
Noul cod al muncii trebuie să prevadă protecţie socială pentru salariaţi. Aşa cum este prevăzut şi în Constituţia României:
- Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit;
Sau:
- Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc ori într-o anumită profesie;
Există din acest punct riscul ca noul cod să nu asigure o garantare a dreptului la muncă, fie a unui nou angajat sau a unui salariat cu vechime. Şi mă refer aici la subiectivismul comisiilor de examinare la concursurile de angajare. Acest subiectivism se pretează major la instituţiile de stat, autorităţi publice centrale sau locale.
Astfel:
- Răspunerea patrimonială a salariaţilor poate creea deznodăminte catastrofale pentru salariat dacă nu există dovezi certe privind vina sa (mai puţin contează suma imputabilă , maxim 3000lei - Oare dacă un salariat printr-o manevră/ acţiune distruge un reper la o linie de producţie de 100.000 euro de exemplu, proprietarul se bucură că recuperează 3000lei?); Poate fi concediat fără un motiv clar sau după o analiză a activităţii pe o perioadă îndelungată;
- Programarea concediului de odihnă ca optică poate fi interpretată diferit; Un salariat îşi doreşte ca macăr 15 zile să aibă concediu neîntrerupt din cele, să zicem, 28 de zile de drept. Dacă şeful îl cheamă dupa 10 zile, conform noului cod al muncii, atunci el trebuie să plece de pe litoral sau de la munte urgent-dacă prinde bilete de avion. Şi invers, în vechiul cod al muncii unde era obigativitatea efectuării a 15 zile de concediu în prima tranşă, există nemulţumirea unor salariaţi de a efectua mai puţine zile pe tranşă (nevoi personale de îngrijire repetată pe parcursul anului a unor membrii din familie, etc.), dar şeful nu îl recheamă la serviciu decât după 15 zile.
- Din inţtiativa angajatorului, contractul de muncă individual poate fi suspendat în cazul participării la grevă a angajatului. Cred că un angajat participă la grevă împreună cu mulţi alţi angajaţi şi cu ştiinţa liderului de sindicat, care lider (lideri) este(sunt) parte a comisiei de negociere a contractului colectiv de muncă împreună cu conducerea instituţiei(societăţii). Ori directorul/administratorul instituţiei/societăţii a luat la cunoştinţă de iminenta grevă de la liderul de sindicat, şi nu este corect atunci să concedieze salariaţi după bunul său plac. Sigur că acest scenariu este valabil cu preponderenţă la instituţiile de stat. În mediul privat există alte coordonate de discuţie, iar patronul nu poate, pe banii lui, susţine o grevă dacă aceasta nu are un suport de declanşare bine definit.
Consilier Judeţean PNL
Marius Postelnicescu