Cum merge economia ?!

Câştigul salarial mediu brut realizat în luna octombrie 2009 de salariaţii din judeţul Argeş a fost  de 1786 lei, nivel superior cu 6,4% comparativ cu luna septembrie a.c.. Această evoluţie este rezultatul creşterilor salariale din sectoarele industrie şi construcţii (+3,5%), respectiv servicii (+10,8%), pe fondul dinamicii negative din agricultură, vânătoare, silvicultură, piscicultură şi servicii anexe (-1,2%).

Prin comparaţie cu realizările salariale din aceeaşi lună a anului anterior, câştigul salarial mediu brut a manifestat o evoluţie ascendentă în industrie şi construcţii (+23,4%) şi o dinamică negativă în agricultură, vânătoare, silvicultură, piscicultură şi servicii anexe (-12,0%) şi în servicii (-2,7%), ceea ce a determinat o creştere totală a câştigului salarial mediu la nivelul judeţului de 10,5%.

Câştigul salarial mediu net a fost de 1316 lei, depăşind cu 6,1% nivelul înregistrat luna anterioară. La nivelul sectoarelor economice dinamica salarială a fost pozitivă în industrie şi construcţii (+3,2%), precum şi în servicii (+10,8%), în timp ce în agricultură, vânătoare, silvicultură, piscicultură şi servicii anexe câştigul salarial a scăzut cu 0,8% comparativ cu luna septembrie a.c.

Faţă de luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a fost superior  cu 9,3%, urmare a creşterilor salariale din sectorul industrie şi construcţii (+21,2%), în timp ce în celelalte ramuri  s-au înregistrat scăderi: -3,1% în servicii, respectiv -12,4% în  agricultură, vânătoare, silvicultură, piscicultură şi servicii anexe.

Câştigul salarial înregistrat în judeţul Argeş în luna octombrie 2009 a fost mai mic comparativ cu realizările medii la nivel naţional, atât în valoare brută (-5,1%), cât şi în valoare netă (-4,3%).

Evoluţia ascendentă a câştigului salarial mediu, comparativ cu luna precedentă, a fost susţinută în principal de creşterile câştigului salarial determinate de acordarea de prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), drepturi în natură şi ajutoare băneşti din fondul de salarii şi/sau de realizarea unei producţii mai mari. La nivelul activităţilor economice, creşterile înregistrate se grupează după cum urmează:

• sub 4% în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, cercetare-dezvoltare, administraţie publică, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie;
• între 4% şi 7% în sănătate şi asistenţă socială, extracţia cărbunelui superior şi inferior, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, învăţământ, fabricarea de mobilă, alte activităţi extractive, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor textile;
• cu 8,4% în tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor.

Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2009 a însumat 142091 persoane,  înregistrând o scădere cu 1191 persoane (-0,8%) faţă de efectivul salariaţilor înregistrat la sfârşitul lunii anterioare şi  cu 11187 persoane (-7,3%) faţă de efectivul salariaţilor de la sfârşitul lunii octombrie 2008.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş numărul şomerilor înregistraţi la 31 octombrie 2009, , a fost de 24098 persoane, în creştere cu 1303 persoane (+5,7%) faţă de finele lunii anterioare şi cu 12111 persoane (+101,0%) comparativ cu 31 octombrie anul precedent.

În structura pe sexe a şomerilor înregistraţi, ponderea bărbaţilor (54,3%) în totalul şomerilor înregistraţi s-a menţinut şi în luna octombrie 2009.

Date estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra numărului salariaţilor completate cu informaţiile existente la Registrul  Statistic al Întreprinderilor şi a rezultatelor anchetei anuale referitoare la costul forţei de muncă.

Structura şomerilor înregistraţi pe sexe şi categorii la finele lunii octombrie 2009

Pe sexe şi categorii de şomeri, greutatea specifică cea mai mare a fost deţinută de şomerii indemnizaţi atât în cadrul şomerilor femei (69,0% din totalul şomerilor femei) cât şi în cadrul şomerilor   bărbaţi (63,7% din totalul acestora).

Dinamica ascendentă faţă de luna anterioară a şomerilor indemnizaţi (numărul lor majorându-se cu 9,5%) a imprimat o evoluţie similară şi şomerilor înregistraţi (+5,7%).

Analiza şomerilor - indemnizaţi şi neindemnizaţi - după nivelul de instruire evidenţiază  preponderenţa celor cu un nivel de instruire primar, gimnazial, profesional, cu o greutate specifică de 67,0% în totalul şomerilor indemnizaţi şi de 85,1% din totalul celor neindemnizaţi.

Numărul  şomerilor neindemnizaţi aflaţi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş la finele lunii octombrie a.c. a fost de 8167 persoane, în scădere cu 76 persoane (-0,9%) comparativ cu finele lunii septembrie 2009. Din numărul total al şomerilor neindemnizaţi 41,8% erau femei.

În luna octombrie a.c. indemnizaţiile medii la nivelul judeţului au fost de 510 lei pentru ajutorul de şomaj şi de 292 lei pentru indeminzaţiile absolvenţilor şi militarilor.

Oferta locurilor de muncă vacante înregistrate la  la 31 octombrie 2009 s-a cifrat la 286 locuri, cu 21 locuri mai mult decât la finele lunii anterioare. Din totalul locurilor de muncă vacante, 214 locuri au fost oferite muncitorilor (74,8%), 58 locuri persoanelor cu studii medii (20,3%) şi 14 locuri celor cu studii superioare (4,9%).

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18 - 62 ani a fost în luna   octombrie a.c. de 5,7%.

Rata şomajului  înregistrată la 31 octombrie a.c. a fost de 9,0%, depăşind în continuare media înregistrată la nivel naţional (7,1%).

În luna octombrie a.c. evoluţia principalelor fenomenelor demografice înregistrate în judeţul Argeş s-a caracterizat prin creşterea, faţă de luna precedentă, a fenomenului natalităţii cu 2,1% (572 născuţi-vii înregistraţi faţă de 560 născuţi-vii înregistraţi în luna septembrie 2009) şi creşterea mortalităţii generale  cu 16,1% (612 decese înregistrate faţă de 527 decese înregistrate în luna septembrie 2009).

Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, numărul de născuţi-vii înregistraţi a crescut  cu 14,2% (+71 născuţi-vii), numărul deceselor reducându-se cu 1,4% (-9 persoane decedate).

Sporul natural rezultat din agregarea fenomenelor de natalitate şi mortalitate din luna octombrie a.c. a fost negativ (-40 persoane), situaţie opusă celei din luna precedentă când s-a înregistrat un spor natural pozitiv de 33 persoane. Faţă de luna octombrie 2008 sporul natural negativ s-a diminuat cu 80 persoane.

În luna octombrie 2009 s-au înregistrat 5 cazuri de mortalitate infantilă, fapt ce a determinat o creştere faţă de luna precedentă (+2 decedaţi sub un an) şi o reducere faţă de luna corespunzătoare a anului anterior (-2 decedaţi sub un an).

La oficiile de stare civilă au fost încheiate şi înregistrate 445 căsătorii, cu 181 căsătorii mai puţine decât în luna precedentă. Faţă de luna octombrie 2008 numărul căsătoriilor a crescut cu 1,5% (452 căsătorii încheiate şi înregistrate în luna octombrie 2008).

Prin hotărâri judecătoreşti definitive s-au pronunţat în luna octombrie a.c. 45 divorţuri, cu 60 cazuri mai puţine decât în luna precedentă. Comparativ cu luna octombrie 2008 fenomenul divorţialităţii cunoaşte o reducere cu 64 cazuri a numărului de divorţuri înregistrate.

În luna august 2009, exporturile de mărfuri [1] în preţuri FOB, la nivelul judeţului Argeş, au însumat 108470 mii euro (457581 mii lei). În comparaţie cu luna iulie 2009, exporturile au scăzut cu 58,8% la valori exprimate în euro (respectiv 58,8% la valori exprimate în lei). Comparativ cu luna corespunzătoare a anului 2008, exporturile au scăzut cu 12,7% la valori exprimate în euro (respectiv, au crescut cu 4,4% la valori exprimate în lei).

Diferenţa între dinamica determinată pe baza valorilor exprimate în euro şi cea determinată din valori exprimate în lei a fost urmare a stabilizării monedei naţionale în luna august 2009 faţă de luna iulie a.c. şi a deprecierii cu 19,6% în luna august 2009 comparativ cu luna august 2008.

În structura exporturilor, în luna august 2009, două secţiuni ale Nomenclatorului Combinat au deţinut peste 80,0% din totalul exporturilor: secţiunea mijloace de transport (49,2%) şi secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetele şi imaginile (32,0%).

Evoluţia descendentă faţă de luna precedentă a fost determinată de scăderi ale cifrei de export la următoarele secţiuni, grupate pe intervale astfel:

• sub 25,0% la instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie, instrumente muzicale, părţi şi componente ale acestora; produse alimentare, băuturi, tutun; materiale plastice, cauciuc, şi articole din acestea;
• între 25,0% şi 40,0% la materii textile şi articole din acestea; maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; produse vegetale;
• între 40,0% şi 50,0% la metale comune şi articole din acestea; articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare; încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare;
• între 50,0% şi 90,0% la produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele; mijloace de transport; piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea.

şi de creşteri la următoarele secţiuni, astfel:

• 5,5% la mărfuri şi produse diverse;
• 8,3% la pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton, hârtie şi carton şi articole din acestea;
• 10,8% la produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe.

Faţă de luna corespunzătoare a anului 2008, dinamica negativă a exporturilor a fost rezultanta scăderilor înregistrate la următoarele secţiuni, grupate pe intervale astfel:

• sub 10,0% la materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea; produse vegetale;
• între 10,0% şi 20,0% la mijloace de transport; produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele; maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile;
• între 20,0% şi 55,0% piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea; materii textile şi articole din acestea; pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton, hârtie şi carton şi articole din acestea;

şi a creşterilor la următoarele secţiuni, grupate pe intervale astfel:

• sub 15,0% la mărfuri şi produse diverse; instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie, instrumente muzicale, părţi şi componente ale acestora; metale comune şi articole din acestea;
• între 5,0% şi 75,0% la produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe; încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare;
• de peste 2,5 ori articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare; produse alimentare, băuturi, tutun.

În luna august 2009, importul de mărfuri [1] în preţuri CIF a totalizat, la nivelul judeţului   Argeş, 94138 mii euro (397121 mii lei). Comparativ cu luna iulie 2009, importurile au scăzut cu 47,8% în valori exprimate în euro (respectiv 47,8% în valori exprimate în lei). În comparaţie cu luna august 2008, importurile au scăzut cu 20,6% în valori exprimate în euro (respectiv cu 5,0% în valori exprimate în lei).

Diferenţa între dinamica determinată pe baza valorilor exprimate în euro şi cea determinată din valori exprimate în lei a fost urmare a stabilizării monedei naţionale în luna august 2009 faţă de luna iulie a.c. şi a deprecierii cu 19,6% în luna august 2009 comparativ cu luna august 2008.

În structura importurilor, patru secţiuni ale Nomenclatorului Combinat au deţinut peste 75,0% din total, astfel: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi                    imaginile (34,4%); mijloace de transport (22,5%); metale comune şi articole din acestea (10,9%) şi produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (8,1%).

Faţă de luna precedentă, volumul importurilor a fost inferior la următoarele secţiuni, grupate pe intervale astfel:

• sub 25,0% la mărfuri şi produse diverse; produse minerale;
• între 25,0% şi 50,0% la materii textile şi articole din acestea; instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie, instrumente muzicale, părţi şi componente ale acestora; pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton, hârtie şi carton şi articole din acestea; metale comune şi articole din acestea; materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea;
• între 50,0% şi 80,0% la încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare; maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea; mijloace de transport; articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare; alte produse nenominalizate în altă parte;

şi superior la următoarele secţiuni, grupate pe intervale astfel:

• sub 15,0% la produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe; produse alimentare, băuturi, tutun;
• între 15,0% şi 45,0% la animale vii şi produse animale; produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele;
• între 45,0% şi 95,0% la grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale; produse vegetale.

Faţă de luna corespunzătoare a anului 2008, s-au înregistrat scăderi ale valorii importului la următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat, grupate pe intervale astfel:

• sub 15,0% la mărfuri şi produse diverse; animale vii şi produse animale; produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele;
• între 15,0% şi 25,0% la produse vegetale; materiale plastice, cauciuc, şi articole din acestea; mijloace de transport;
• între 25,0% şi 45,0% la metale comune şi articole din acestea; maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; materii textile şi articole din acestea; instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie, instrumente muzicale, părţi şi componente ale acestora;
• între 45,0% şi 85,0% la articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare; piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea; produse minerale; alte produse nenominalizate în altă parte; încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare;

şi creşteri la următoarele secţiuni grupate pe intervale, astfel:

• sub 55,0% la grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale; pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton, hârtie şi carton şi articole din acestea;
• de peste 2,3 ori la produse alimentare, băuturi, tutun;
• de peste 4,6 ori la produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe.

Excedentul comercial (exporturi FOB - importuri CIF) înregistrat în luna august 2009 a fost   de 14332 mii euro; în luna corespunzătoare a anului 2008 a fost înregistrat un excedent de 5761 mii euro.

La sfârşitul lunii octombrie a.c. în domeniul turismului au fost în funcţiune 74 unităţi de cazare turistică (reprezentând 55,6% din cele 133 aflate în observare statistică), cu două unităţi mai multe decât la aceeaşi dată din anul precedent. Comparativ cu sfârşitul lunii septembrie 2009, numărul unităţilor în funcţiune a scăzut cu 19,6% (-18 unităţi).

În totalul unităţilor de cazare turistică în funcţiune ponderea cea mai însemnată (peste 85,0%) a fost deţinută de trei categorii de unităţi: hotelurile (cu o pondere de 33,8%), pensiunile agroturistice (cu o pondere de 32,4%) şi pensiunile turistice (cu o pondere de 18,9%). Celelalte categorii de unităţi de cazare turistică au deţinut împreună o pondere de 14,9% din totalul celor aflate în funcţiune, greutatea specifică cea mai mare aparţinând vilelor turistice (cu o pondere de 4,1%).

Din punct de vedere al confortului, cele mai multe unităţi în funcţiune (peste 82,0%) au fost din categoria celor clasificate cu două stele (51,4% din total) şi din categoria celor clasificate cu trei   stele (31,1%). În ceea ce priveşte zona turistică, cele mai multe unităţi în funcţiune au fost în zona  montană (44,6% din total), restul unităţilor provenind din alte localităţi şi trasee turistice (28,4%) şi din oraşul reşedinţă de judeţ (27,0%).

În primele zece luni ale anului curent capacitatea de cazare turistică în funcţiune  a structurilor de primire turistică a fost de 922,9 mii locuri-zile, peste jumătate (52,6%) fiind oferită de hoteluri. Pensiunile agroturistice au oferit 16,5% din capacitatea de cazare în funcţiune, cabanele turistice 10,4%, pensiunile    turistice 8,1% iar diferenţa (12,4%) a aparţinut celorlalte tipuri de unităţi de cazare turistică.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008, capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică s-a redus pe ansamblu cu 4,1% (-39,0 mii locuri-zile), cauza fiind oferta restrânsă înregistrată la  majoritatea categoriilor de unităţi, cele mai mari reduceri înregistrându-se la hosteluri (-35,7%), tabere de elevi şi preşcolari (-21,7%), vile turistice (-16,9%) şi cabane turistice (-10,0%). Unităţile din categoria hoteluri au avut faţă de primele zece luni ale anului 2008 o ofertă mai mică cu 5,6% iar unităţile din categoriile moteluri şi bungalouri au oferit fiecare un număr de locuri-zile mai mic cu 0,3%. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent s-a înregistrat o ofertă în creştere la unităţile din categoriile căsuţe turistice (de 2,65 ori), pensiuni  agroturistice (+25,9%) şi pensiuni turistice (+2,1%).

Din punct de vedere al zonei turistice, oferta semnificativă de locuri de cazare a venit din partea unităţilor situate în oraşul reşedinţă de judeţ (41,7% din total) şi în zona montană (39,9%). Din punct de vedere al categoriei de clasificare, cele mai multe locuri-zile au oferit unităţile clasificate cu 3 stele (42,8% din total) şi unităţile clasificate cu 2 stele (40,7%).

În perioada analizată, în structurile de cazare turistică au fost înregistrate 97,7 mii sosiri ale turiştilor, dintre acestea 86,0% (84,0 mii sosiri) aparţinând turiştilor români şi 14,0% (13,7 mii sosiri) turiştilor străini. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul turiştilor sosiţi a scăzut cu 22,3% (-28,1 mii), evoluţie determinată de reducerea cu peste o cincime a numărului de sosiri ale turiştilor români (-21,3%) şi de reducerea cu peste un sfert a numărului de sosiri ale turiştilor străini (-27,8%).

Pe tipuri de unităţi de cazare turistică, cele mai multe sosiri s-au înregistrat în   hoteluri (50,9% din total), la polul opus situându-se căsuţele turistice care au atras puţin peste 0,1% din totalul turiştilor sosiţi.

Din punct de vedere al zonei turistice, au fost preferate unităţile din zona montană (au  înregistrat 44,2% din totalul sosirilor) şi cele din oraşul reşedinţă de judeţ (35,7%), iar din punct de vedere al confortului au fost preferate unităţile de 2 stele (44,5% din total) şi în unităţile de 3 stele (43,1%).

Turiştii străini înregistraţi în structurile de cazare turistică au provenit în cea mai mare  parte (91,0%) din ţările situate în Europa. Din totalul turiştilor străini, pe primele locuri, după ţara de provenienţă,   s-au situat turiştii din Franţa (20,9%) urmaţi de cei din Germania (15,7%) şi de cei din Italia (11,7%).

Numărul de înnoptări în structurile de cazare turistică a fost în perioada  ianuarie - octombrie 2009 de 168,2 mii, din care 135,3 mii înnoptări ale turiştilor români (80,5% din total) şi 32,9 mii înnoptări ale turiştilor străini (19,5%). Comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2008, numărul total de înnoptări s-a redus cu 39,4%. Analizând evoluţia numărului de înnoptări în funcţie de ţara de rezidenţă a turiştilor, se observă că înnoptările turiştilor români s-au redus cu 39,1% iar înnoptările turiştilor străini cu 40,6%.

Ca şi în cazul sosirilor, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în structurile de cazare de tip hotel (56,4% din total), cele mai puţine înnoptări înregistrând unităţile din categoria căsuţe turistice (sub 0,1% din total).

Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în oraşul reşedinţă de judeţ (46,2% din total) şi în zona montană (37,7%), iar din punct de vedere al categoriei de clasificare majoritatea înnoptărilor (82,1% din total) au fost înregistrate în unităţile de 3 şi 2 stele.

Înnoptările turiştilor străini au fost realizate în proporţie de peste 91,0% de turişti care au provenit  din ţările europene. Într-un clasament al ţărilor din care provin turiştii străini, după ponderea numărului total de înnoptări, pe primele locuri se situează Franţa (25,1% din totalul înnoptărilor turiştilor străini) urmată de   Italia (12,2%) şi Germania (ambele cu 12,1%).

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în  perioada 1.01 - 31.10.2009 a fost de 18,2%, cu 10,7 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2008. Indici de utilizare netă mai mici decât în anul precedent s-au înregistrat la majoritatea tipurilor de unităţi, scăderile fiind cuprinse între 2,0 puncte procentuale (la cabane turistice) şi 23,8 puncte procentuale (la moteluri). Indici de utilizare netă mai mari decât în anul precedent s-au înregistrat la căsuţe  turistice (+2,2 puncte procentuale) şi la bungalouri (+6,1 puncte procentuale), unităţi cu pondere mică în capacitatea de cazare turistică.

În perioada analizată, indici de utilizare netă peste valoarea medie a judeţului au înregistrat motelurile (52,8%), taberele de elevi şi preşcolari (24,3%), pensiunile turistice (20,5%), cabanele turistice (19,6%) şi hotelurile (19,5%). Celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică au avut indici de utilizare netă sub media judeţului, cu niveluri cuprinse între 13,9% (hostelurile) şi 9,6% (căsuţele turistice şi vilele turistice).

După zona turistică, indici de utilizare netă peste media judeţului au înregistrat numai unităţile din oraşul reşedinţă de judeţ (20,2%), iar după categoria de clasificare unităţile neclasificate pe stele (24,0%), unităţile de 4 stele (22,1%) şi cele de 3 stele (19,4%).

În luna octombrie a.c. s-au eliberat 166 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 25,2% (-56 autorizaţii) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, scădere reflectată în ambele medii de rezidenţă (-42,6% în mediul urban şi -18,6% în rural).

Din totalul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în luna octombrie, 78,9% au fost aferente zonei rurale şi 21,1% zonei urbane.

Corespunzător scăderii numărului de autorizaţii s-a înregistrat reducerea suprafeţei totale a clădirilor rezidenţiale autorizate pentru construire, respectiv de la 31863 mp în luna octombrie 2008, la 19672 mp în luna octombrie a.c. Dinamica negativă (-38,3%) s-a manifestat în ambele medii de rezidenţă: în mediul rural suprafaţa cumulată a clădirilor nou autorizate pentru construire fiind mai mică cu 4747 mp (-20,0%), iar în mediul urban cu 7444 mp (-59,4%).

Investiţiile realizate de principalii beneficiari în intervalul 01.01-30.09.2009 (respectiv în trimestrul al III-lea) au avut următoarea repartiţie pe elemente de structură:

• Ø investiţiile în lucrări de construcţii, au deţinut în totalul investiţiilor o pondere de 32,0% în primele 9 luni (respectiv 30,0% în trimestrul al III-lea);
• Ø investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au reprezentat componenta majoritară în structura pe elemente de cheltuieli de investiţii cu o pondere în totalul investiţiilor de 66,6% în primele 9 luni (respectiv 67,4% în trimestrul al III-lea);
• Ø alte cheltuieli pentru investiţii au deţinut o pondere în totalul investiţiilor de 1,4% în primele 9 luni (respectiv 2,6% în trimestrul al III-lea).

Sub aspectul formei de proprietate, investiţiile realizate de principalii beneficiari cu capital privat  şi majoritar privat în perioadele analizate au reprezentat 90,4% în primele 9 luni (respectiv 78,7% în trimestrul  al III-lea). Structura acestora a fost următoarea:

• Ø lucrările de construcţii au deţinut o pondere în totalul investiţiilor de 26,6% (respectiv 15,6% în trimestrul al III-lea );
• Ø utilajele şi mijloacele de transport au deţinut o pondere în totalul investiţiilor de 72,5% (respectiv 82,5% în trimestrul al III-lea);
• Ø alte cheltuieli pentru investiţii cu o pondere în total de 0,9% (respectiv 1,9% în trimestrul al III-lea).

Agenţii economici cu capital integral sau majoritar de stat au realizat, în perioadele analizate, investiţii care au reprezentat 9,6% (respectiv 21,3% în trimestrul al III-lea) din totalul investiţiilor realizate.             Principala componentă au fost investiţiile în lucrărilde construcţii, cu o pondere de 82,7% (respectiv 83,2% în trimestrul al III-lea), în timp ce utilajele şi mijloacele de transport au reprezentat 11,2% (respectiv 11,9% în trimestrul al III-lea) şi alte cheltuieli pentru investiţii 6,1% (respectiv 4,9% în trimestrul al III-lea).

Distribuţia investiţiilor realizate pe principalele activităţi ale economiei naţionale a fost  următoarea: 76,4% (respectiv 70,1% în trimestrul al II-lea) în industrie, 6,8% (respectiv 12,6% în trimestrul al III-lea) în administraţie publică şi apărare, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, 4,5% (respectiv 3,7% în trimestrul  al III-lea), în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, 2,0% (respectiv 1,5% în trimestrul al III-lea) în   construcţii, 1,9% (respectiv 3,0% în trimestrul al III-lea) în transporturi şi depozitare.

În primele 9 luni ale anului 2009 s-au finalizat 1374 locuinţe (602 locuinţe în trimestrul al III-lea). Din acestea, 715 locuinţe nou finalizate (329 în trimestrul al III-lea) se află în mediul urban şi 659 (respectiv 273 în trimestrul al III-lea) în mediul rural.

La data de 30.09.2009 erau în curs de execuţie un număr de 9554 locuinţe în diverse faze de execuţie.

Transportul urban de călători realizat de principalii operatori[2] din domeniu în  perioada 01.01-30.09.2009, a înregistrat un trend ascendent al numărului de călători transportaţi comparativ cu primele 9 luni ale anului 2008 (+3,6%), consecinţă a evoluţiei pozitive din transportul cu autobuze (+5,0%) care a compensat integral dinamica negativă (-73,9%) a transportului cu mijloace de transport tip maxi-taxi.

Faţă de perioada corespunzătoare din anul 2008, evoluţia înregistrată în trimestrul al treilea  al anului 2009 a fost negativă (-12,4%) şi a fost determinată de scăderile volumului de pasageri înregistrate în ambele tipuri de transport: cu 88,4% în transportul cu maxi-taxi şi cu 10,7% în transportul cu autobuze.

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Arges