Criza economică a lovit judeţul Argeş destul de puternic, lucru reflectat de creşterea restanţelor populaţiei într-un ritm foarte alert, conform statisticilor Băncii Naţionale a României, valoarea restanţelor argeşenilor la bănci a crescut în numai un an de 3,3 ori!
Cum s-a ajuns aici?
Agenţii economici din judeţul Argeş au fost afectaţi serios de criza economică, ceea ce a generat un număr din ce în ce mai mare de şomeri sau o diminuare a veniturilor anagajaţilor acestora, ceea ce a adus la deterioarearea capacităţii argeşenilor de a-şi plăti ratele la creditele contractate la bănci.
Din păcate pentru managerii firmelor argeşene, diminuarea cheltuielilor cu salariile a fost şi va fi una din primele măsuri de contracarare a problemelor pe care le ridică actualul mediu economic. Înrăutăţirea mediului economic este reflectat şi de numărul de firme argeşene care au declarat starea de insolvenţă, adică firme care nu mai au capacitate de plată, inclusiv către salariaţi, de la începutul anului până la sfârşitul lunii septembrie, înregistrându-se 56 de dosare de insolvenţă, unele din aceste firme fiind agenţi economici de dimensiuni mari cu un număr considerabil de salariaţi, care în cazul eşecului planurilor de reorganizare a activităţii respectivelor firme, vor îngroşa numărul de şomeri şi implicit de restanţieri.
În luna septembrie a anului în curs valoarea restanţelor argeşenilor la bănci a ajuns la suma de 144,6 milioane de lei, comparativ cu anul 2008, când valoarea restanţelor argeşenilor la bănci era de numai 44,6 milioane de lei!
Chiar dacă cifrele sunt îngrijorătoare, putem spune pe de altă parte că situaţia putea fi şi mai rea. Imaginaţi-vă dacă industria auto înregistra declinul sectorului de construcţii de exemplu. Însă povestea de succes a constructorului de automobile Dacia, unul din singurii producători care au înregistrat creşteri ale vânzărilor în acest context economic, şi a asigurat continuitatea veniturilor pentru angajaţi, a făcut ca numărul de şomeri sau de salariaţi cu venituri diminuate, să nu crească foarte mult, având în vedere ca o mare parte a cifrei de afaceri a judeţului Argeş este realizată de acest agent economic şi de multitudinea de firme din judeţul Argeş care reprezintă furnizori al acestuia. Aceşti salariaţi, a căror sursă de venit oferea pentru bănci, în vederea creditării, un grad redus de risc, au reprezentat o pondere importantă a clienţilor băncilor privind acordarea de credite.
Alte cauze ale actualei situaţii constau în uşurinţa cu care băncile au acordat credite în anii anteriori (vezi creditul cu buletinul), precum şi cauza determinată de faptul că împrumuturile de valoare mai redusă sunt cele care cauzează cele mai multe probleme băncilor, problema fiind strâns legată şi de gradul mai scăzut de cultura financiară al persoanelor cu venituri mai mici şi care s-au lăsat prinse de mirajul accesului la credite, fără a lua în calcul ipoteza unei deteriorări bruşte a situaţiei financiare.
Deci putem afirma ca în aparitia restanţelor, ca şi cauze, acestea sunt diferite, dar pot să se manifeste simultan:
- incapacitatea obiectivă de onorare a serviciului datoriei - ca urmare a unor şocuri de dobândă, de curs de schimb sau ca urmare a diminuării venitului sau pierderii acestuia;
- gradul mai scăzut de cultură financiară al persoanelor cu venituri mai mici şi care s-au lăsat prinse de mirajul accesului la credite, fără a lua în calcul ipoteza unei deteriorări bruşte a situaţiei financiare corelată cu uşurinţa cu care băncile au acordat credite
- gradul mai redus de cultură financiară a debitorilor în privinţa mecanismelor de recuperare a creanţelor, alături de alţi factori de natură psihologică, precum inexistenţa unor garanţii ce pot fi executate imediat, conferă debitorului iluzia imposibilităţii de a fi tras la răspundere de către creditor, însă practica bancară a dovedit că aceasta este doar o iluzie, într-un final banca recuperându-şi debitele fie prin drepturile pe care le conferă contractele de credit, fie prin vânzarea unor părţi din aceste portofolii către firme specializate în recuperare de creanţe care au o rată de succes foarte mare în recupererea debitelor.
La polul opus sunt creditele ipotecare care au rata restanţelor destul de redusă, chiar dacă se situează de asemenea pe trend ascendent. Se poate considera că grija oamenilor de a-şi păstra locuinţele şi a nu ajunge în stradă îi stimulează să facă eforturi pentru a plăti în continuare ratele la credite.
În continuare, deprecierea monedei naţionale poate avea implicaţii negative asupra debitorilor care au angajat credite în valută. În momentul de faţă există însă avantajul că nivelul Euribor care este luat în metoda de detrminare a dobânzii de către majoritatea băncilor, este la un nivel redus, ceea ce dă împrumutaţilor o gură de oxigen privind cuantumul ratelor, în multe cazuri acestea fiind mai reduse faţă de momentul contractării creditului, când de exemplu indicatorul EURIBOR a atins un nivel şi de peste 5 procente faţă de maxim 2 procente în prezent.
Vom continua în numărul următor cu identificarea cauzelor creşterii restanţelor firmelor argeşene.