O radiografie a situaţiei economice în care ne aflăm acum...primele trei soluţi aplicate urgent pentru ameliorarea crizei;
Ne confruntăm în acest moment cu o criză economică internaţională fără precedent, care evident că nu a putut ocoli nici ţara noastră. Criza este o realitate mondială, care din nefericire nu şi-a spus încă ultimul cuvânt şi care are un parcurs extrem de brutal. Realităţile economice din ţările din preajma noastră, din ţările din Uniunea Europeană sau din America confirmă acest lucru. Criza nu s-a născut la noi în ţară, dar pentru foarte mulţi români asta nu contează, criza a intrat în casele lor şi a devenit partea nedorită a vieţii noastre, a tuturor.
În aceste condiţii, Guvernul Boc a luat măsurile necesare pentru a limita efectele acestei crize în România, pe de o parte, şi, pe de-altă parte, să pregătească, prin măsurile întreprinse, relansarea economică a României.
Ca o consecinţă a măsurilor anticriză, am reuşit să menţinem cota unică de impozitare de 16%, am menţinut TVA-ul la 19%, am reuşit să menţinem un curs echilibrat euro-leu, prin corelarea politicilor fiscale ale guvernului cu politicile monetare ale BNR şi prin realizarea acordurilor de împrumut cu Comisia Europeană şi FMI. Acest fapt ne-a permis să asigurăm stabilitatea monedei, extrem de importantă într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic.
Aşadar, principalele măsuri anticriză:
1. Au fost alocati 20% din banii ţării pentru investiţii S-au realizat investiţii în valoare de 12,5 miliarde de lei, reprezentând 33% din programul anual de investiţii. Este principala măsură anti-criză şi cea care va întoarce cei mai mulţi bani la buget. Bugetul alocat investiţiilor în acest an va fi cel mai mare din ultimii 20 de ani. Investiţiile creează locuri de muncă şi previn explozia şomajului. Investiţiile publice vor fi orientate majoritar spre lucrările de infrastructură de transport, mediu, rurale, din educaţie şi sănătate, adică spre acele obiective care pot genera efecte benefice în economie.
2. Guvernul Boc a acordat, de asemenea, prin modalităţile legale, sprijin întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri. Am dat posibilitatea să acordăm ajutor de stat firmelor, în valoare de maxim 200 de mii de euro pentru fiecare microîntreprindere, anul acesta putând fi făcute plăţi directe pentru IMM-uri în valoare de 20 milioane de euro şi ajutoare de 100 milioane de euro pentru acele întreprinderi care asigură locuri de muncă şi dezvoltă activităţi productive.
A crescut gradul de absorbţie a fondurilor comunitare şi au fost simplificate foarte multe proceduri în domeniu. A fost majorată cota de prefinanţare la proiectele europene, de la 15% la 20%, şi de la 20% la 30%. Astfel, oricine câştigă un proiect european pe fondurile care vin de la Uniunea Europeană primeşte, odată cu contractarea proiectului, cu semnarea lui şi după ce s-a închis licitaţia, 30% din valoarea contractului în cont, putând să-şi deruleze activităţile necesare proiectului european. La fondurile pentru agricultură, 50 la sută din valoarea proiectului intră în cont, odată ce a fost organizată licitaţia şi pus în practică proiectul european.
Aş vrea să amintesc lansarea programului Prima casă, prin care statul garantează creditele ipotecare oferite de bănci, până la maxim 60.000 de Euro pentru achiziţia primei locuinţe. Prin acest mecanism, românii care astăzi plătesc sute de euro chirie, cu aceiaşi bani vor avea o casă în proprietate. Românii care, astăzi, nu au bani să plătească un avans de zeci de mii de euro, cu maxim 3.000 de euro pot să înceapă cumpărarea unei case, avansul minim din cadrul acestui program, avans ce reprezintă 5% din 60.000 de euro.
De asemenea, Guvernul actual a pus la punct programul Rabla, modernizându-l şi extinzându-l şi la utilitare şi la posibilitatea ca atâtea maşini câte ai, să poţi să intri cu ele în programul pe care-l are Ministerul Mediului, mărind şi prima de casare în raport cu anul trecut.
Guvernul Boc şi-a propus trei mari obiective, pe care a reuşit să le atingă prin măsurile anticriză aplicate: capacitatea de a achita în continuare salariile şi pensiile precum şi menţinerea şomajului la un nivel satisfăcător. În raport cu ceea ce se întâmplă în preajma noastră, în alte ţări ale UE, am reuşit să ţinem sub control fenomenul şomajului. Astfel, în luna aprilie 2009, România a înregistrat o rată a şomajului de 5,7%, cu mult sub nivelul mediei europene. În aceeaşi lună, media europeană s-a situat la 8,6%.
Ce se face cu împrumutul contactat cu FMI; de ce nu se plătesc firmele care au lucrat cu statul, astfel fiind blocată activitatea economică?
Acordul cu FMI a fost încheiat pe următorii doi ani şi va aduce în rezerva Băncii Naţionale 12, 9 miliarde de euro. Aceşti bani au însă o destinaţie precisă: stabilitatea economiei. Aceşti bani vor împiedica o scădere a cursului leului şi vor fi puşi astfel în serviciul omului de rând. Ţintele acordului cu FMI sunt întărirea rezervelor BNR, deblocarea creditării şi recâştigarea încrederii externe.
O scădere a cursului leului ar avea efecte grave pentru toată lumea : o parte a populaţiei cu credite la bânci nu ar mai putea plăti; bâncile nu ar mai acorda împrumuturile necesare firmelor, iar acestea din urmă nu ar mai putea plăti salariile angajaţilor. Împrumutul de la FMI va sprijini moneda naţională şi va preveni aceste pericole. Sprijinind poziţia leului , împrumutul de la FMI va preveni, de asemenea, creşterea inflaţiei şi va apăra astfel puterea de cumpărare a populaţiei.
O altă consecinţă pozitivă pe care o aduce acordul cu FMI este relansarea operaţiilor de creditare a firmelor şi întreprinderilor, fără de care economia nu poate funcţiona. Banca Naţională a fost deja în măsură să reducă dobânda, o măsură care va încuraja bâncile să acorde credite întreprinderilor. Vor putea fi, de asemenea, relaxate condiţiile de acordare a creditelor. Aceste măsuri vor debloca actrivitatea întreprinderilor şi vor apăra astfel direct locurile de muncă şi veniturile oamenilor. Împrumutul cu FMI întăreşte credibilitatea economiei româneşti şi încurajează investiţiile străine.
Trei propuneri legislative care au fost propuse spre aprobare:
În primul rând, am iniţiat un proiect de lege, alături de alţi colegii deputaţi, de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor, care vizează eliminarea facilităţilor la pensionare pentru parlamentari.
Proiectul legislativ iniţiat prevede că, la îndeplinirea condiţiilor de pensionare, senatorii şi deputaţii beneficiază de pensie potrivit prevederilor legale din sistemul public de pensii, iar cuatumul acesteia va fi calculat în baza indemnizaţiei lunare, fără niciun alt spor. Textul legislativ mai prevede că parlamentarii pot beneficia de o singură pensie şi că aceasta se impozitează în condiţiile legii.
Consider că acest proiect de lege reprezintă un act de dreptate, prin eliminarea regulilor privilegiate care erau prevăzute în trecut pentru pensionarea parlamentarilor. În acest moment iniţiativa legislativă se află în lucru la comisiile parlamentare şi sper că va fi adoptată la începutul sesiunii parlamentare din toamnă.
De asemenea, sunt cosemnatar al unui unui proiect de lege privind circulaţia pe drumurile publice. Iniţiativa are ca scop intruducerea autovehiculelor SMURD (ambulanţe şi autoturisme de intervenţie pentru medicii de urgenţă) în domeniul specific de circulaţie prioritară.
Acest lucru înseamnă ca şi astfel de maşini să aibă dreptul de a circula folosind sirene, şi să aibă prioritate faţă de alte autovehicule, atunci când execută misiuni de importanţă şi urgenţă majoră. Proiectul este în acest moment la Senat, ca primă Cameră sesizată.
Am iniţiat totodată la sfârşitul lunii aprilie o propunere legislativă pentru stabilirea parteneriatului între Stat şi Biserică în domeniul asistenţei sociale. Aceasta urmăreşte să definească un parteneriat strategic între Stat şi Biserică pentru ajutorarea celor aflaţi în nevoie.
Parteneriatul dintre Stat şi Biserică urmează să funcţioneze în special în sprijinul a două categorii extrem de vulnerabile: copiii şi bătrânii. Se are în vedere acordarea de asistenţă socială în instituţiile de stat, în aşezămintele sociale ale bisericii sau la domiciliu. Şi acest proiect este încă la Senat şi îmi exprim speranţa că va fi adoptat în toamnă.