Pe trimestrul unu s-a convenit o tintă de deficit bugetar de 8,3 miliarde, pe trimestrul doi 14,5 miliarde, si pe trimestrul trei 18,6 miliarde. Deficitul bugetar a ajuns după primele cinci luni din acest an la 2,7% din PIB, a declarat ministrul finantelor, Gheorghe Pogea. Potrivit acestuia, deficitul este sub tinta convenită cu FMI, de 2,73% din PIB. Datele executiei bugetare arată că în primele sase luni, veniturile totale s-au ridicat la 77,23 miliarde lei, iar cheltuielile la 91,65 miliarde lei. Astfel, deficitul bugetar a ajuns, la finele lunii iunie, la 14,42 miliarde lei, putin sub tinta convenită cu FMI, de 14, 51 miliarde lei. Premierul Emil Boc a afirmat, ieri, că va discuta în Guvern posibilitatea majorării deficitului bugetar prin suplimentarea cheltuielilor destinate proiectelor de infrastructură pentru finanţarea lucrărilor pe perioada verii, cât timpul permite continuarea lucrărilor la diverse obiective.
Comentariu:
- Guvernul Boc se mândreste cu un esec. În conditiile în care urmează o agravare a crizei economice, care va exacerba deficitul bugetar, Guvernul PDL-PSD a reusit, cu chiu cu vai, după 5 luni, să facă economii de 0,03% în raport cu tinta convenită cu FMI pe această perioadă a anului. Și asta doar dacă îl credem pe cuvânt pe ministrul Pogea.
- Este clar, în momentul de fată, ca Guvernul nu va reusi să mentină deficitul bugetar pe anul în curs în limitele convenite cu FMI. Guvernul a antamat deja negocieri, pe lângă reprezentantii Fondului, pentru a-i permite un deficit bugetar mai mare, de 5,5% fată de 4,6% pe anul în curs. Asta se întâmplă în conditiile unei scăderi a veniturilor bugetare cu 1,7-2% în ultimele luni, ca urmare a crizei.
- Acest fapt este suficient pentru a demonstra falimentul asa-ziselor politici anti-criză ale Guvernului , precum si incapacitatea sa de a răspunde provocărilor actuale. Consecintele acestui esec, indiferent dacă FMI si CE vor accepta mărirea tintei de deficit sau nu, vor fi imediate si categorice: decredibilizarea statului român pe plan extern (toate tările care au primit ajutor de la FMI au respectat conditiile initiale) si înrăutătirea principalilor parametri macroeconomici. Recesiunea în România se va prelungi, leul se va devaloriza si inflatia va creste.
- Guvernul Boc nu are, de fapt, un plan anti-criză. Am asteptat o evaluare a măsurilor din "Platforma comună de măsuri anti-criză", dar în schimb ni s-au oferit noi propuneri vagi de cheltuieli, cum ar fi garantarea creditelor agricole sau deducerea CAS-urilor, după eventuale negocieri cu FMI. Aceste măsuri sunt praf in ochi pentru opinia publică si nu rezolvă problema fudamenatală cu care se confruntă economia românească. În schimb, riscă să exacerbeze problemele de fond, prin transformarea economiei românesti intr-un sistem clientar, dirijist si anti-competitiv, în care profiturile unor firme sunt girate cu bugetul public si credite de stat de la CEC si Eximbank, în detrimentul celorlalti actori economici, a consumatorilor si a contribuabililor.
- Guvernul Boc tergiversează masurile absolut necesare si inevitabile de reducere drastică a cheltuielilor publice si a personalului bugetar, agravând criza economică, în speranta că dezastrul economic nu va deveni vizibil pentru public, în intregimea sa, decât după alegerile din toamnă.
Investitiile anuntate de Guvernul Boc în infrastructură, o risipă de bani facută în mod netransparent, sunt, in realitate, inexistente în conditiile în care veniturile bugetare continuă sa scadă pe fondul crizei. Relansarea economiei nu poate veni de la un exces de cheltuieli publice, pentru că tocmai acest exces de cheltuieli publice ne-a aruncat în criza actuală.
- Relansarea poate veni doar de la încurajarea sectorului privat, prin reducerea cheltuielilor bugetare, a fiscalitătii, si prin ameliorarea mediului de afaceri, în sensul predictibilitătii si claritătii semnalelor politice.
- În momentul de fată, Guvernul mentine un sector public disproportionat si muribund, sufocând sectorul privat într-un moment dificil. Sectorul privat este lăsat fără credit (datorită deficitului) si este supus unor semnale contradictorii, incertitudini politice privind fiscalitatea si planurile viitoare ale Guvernului. Acest lucru descurajează investitorii să se angajeze la proiecte investitionale si nu face decât să agraveze criza economică.
Investitiile străine au scăzut de 4 ori
- Această situatie este consecinta crizei economice internationale care a redus fluxurile investitionale, lichiditatea investitorilor si apetitul pentru risc. România nu poate face nimic pentru a atenua această stare de fapt, dată de situatia internatională pe termen scurt.
- În schimb, guvernul trebuie să ia măsuri care, la sfârsitul crizei, vor mentine atractivitatea României pentru investitori si vor pregăti terenul revenirii investitiilor străine. Este vorba, în primul rând, de mesaje clare privind mentinerea unei fiscalitătii reduse, chiar mai reduse decât în prezent (reducerea cotei, unice, a CAS, deducerea profitului reinvestit), reducerea birocratiei, a instabilitătii legislative, a parafiscalitătii.
- Orice semnal ambiguu, cu atât mai mult unul negativ, privind cresterea fiscalitătii va speria investitorii, oricum loviti de pierderi, si va face ca acestia să ocolească România la finalul crizei. Toate aceste măsuri de crestere a competitivitătii României si de asanare a mediului de afaceri nu se pot face fără reformarea sectorului public, în directia reducerii deficitului bugetar - călcâiul lui Ahile la nivel macroeconomic -, reducerea cheltuielilor publice, care sugrumă creditul disponibil sectorului privat si reducerea personalului bugetar.