Ieri a avut loc mult aşteptata întâlnire dintre oamenii de afaceri şi reprezentanţii primăriei Piteşti. La întâlnire au participat circa 20 de oameni de afaceri, primarul Tudor Pendiuc şi şefii de departamente din cadrul primăriei. Din rândul oamenilor de afaceri amintim de preşedintele AOA Argeş - Virgil Dumitru - Comesad RO, Constantin Pănescu - Alcadibo - Metabet, Adrian Prodănel - Motor AG, Ştefan Ciocănel - Proinstal Pipe, Constantin Radu - General Prest, Cristi Georgescu - Nordco, Gheorghe Badea - Subansamble Auto, Păunescu Ion - Clap TCN, Vernel Crăciunescu - Geoter Proiect, Genţian Crăciun - Pro Confort Mochetex.
După o scurtă prezentare a obiectivelor pe anul 2010, pe care primarul Tudor Pendiuc le are, secretarul general al primăriei a prezentat câteva direcţii prin care oamenii de afaceri ar putea primi "sprijin" din partea autorităţilor locale. Aceste forme de "ajutor" se referă la parteneriatele public private (concesiune lucrări, concesiune servicii), legea 346 de stimulare a IMM-urilor, dezvoltarea parcurilor industriale, precum şi unele servicii pe care reprezentanţii primăriei ar putea să le efectueze pentru oamenii de afaceri cu termene mai mici (eliberarea de avize în sistem de urgenţe).
Tudor Pendiuc le-a indicat oamenilor de afaceri un business de nişă
În cadrul discuţiilor, primarul Tudor Pendiuc a ţinut să precizeze, pentru firmele interesate, că în Piteşti ar exista o portiţă pentru o afacere de nişă. Dânsul s-a referit la faptul că nu există până în prezent o firmă de ridicare a capacelor stradale.
Tot dânsul, le-a explicat afaceriştilor că ar fi un ajutor pentru municipalitate dacă, firmele care au sediile în afara municipiului, dar care au lucrări în Piteşti, şi-ar declara punct de lucru şi în oraş pentru că astfel municipalitatea ar mai încasa bani la bugetul local din impozitul pe venitul global din salarii (Banii sunt redirecţionaţi de la Guvern în proporţie de 47%).
Parcul industrial poate crea 20.000 de locuri de muncă
Omul de afaceri Adrian Prodănel, a ţinut să facă câteva intervenţii cu privire la realizarea unui parc industrial pe platforma CET Sud. Dânsul consideră că un parc industrial în această zonă ar putea crea între 10.000 şi 20.000 de locuri de muncă.
Un alt aspect la care Adrian Prodănel a făcut referire, a fost alocarea unei sume mai mari pentru reabilitarea blocurilor din Piteşti. Dacă subvenţia pe căldură în anul 2009 a fost de 330 miliarde lei, cred că s-ar putea aloca din această sumă măcar o treime, iar prin atragerea de fonduri structurale am putea realiza lucruri cu adevărat necesare şi importante cu privire la reabilitare. Astfel, dânsul încurajează instalarea centralelor de apartament sau de scară, în acest fel primăria nemaifiind obligată să suporte subvenţiile pentru căldură.
"Dacă se vrea, se poate"
Constantin Pănescu, un important om de afaceri care are un fond de salarii de peste 25 miliarde lei / lună, a solicitat primarului să încerce să găsească o cale legală prin care să impună firmelor europene care câştigă proiecte locale, să lucreze în antrepriză cu firme locale, pentru ca banii să rămână la noi în oraş.
Pasajul Podul Viilor este un proiect inutil
Ştefan Ciocănel este de părere că proiectul privind pasajul Podul viilor este inutil. Acest proiect era util a se face înainte de finalizarea centurii Piteştiului, pentru că tot traficul a fost preluat de aceasta.
Un punct sensibil pe care l-a atins, şi la care a avut susţinerea şi celorlalţi oameni de afaceri, a făcut referire la certificatele de acreditare ISO 14001, pe care firmele le au, şi pe care au plătit mulţi bani pentru a şi le implementa. Această acreditare face referire la colectarea selectivă a deşeurilor. Degeaba noi, firmele colectăm selectiv deşeurile, pentru că munca noastră este în zadar atâta timp cât serviciul de salubritate depozitează la un loc ceea ce noi am selectat.
O altă problemă ridicată a fost modul de limitare la participarea licitaţiilor a firmelor locale. Cristian Georgescu, manager al firmei de construcţii Nordco a fost nemulţumit de faptul că în caietul de sarcini pentru licitaţia de peste 6 milioane de euro pentru "Lunca Argeşului" o condiţie greu de îndeplinit a fost ca firma să fi executat parcuri de peisagistică de cel puţin 22 hectare. Şi să fim serioşi, câte firme locale au asemenea lucrări în istoric.