Proiectul iniţiat de MMFPS de modificare a Codului muncii, care a fost primit de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România - CNIPMMR pentru şedinţa Comisiei de Dialog Social din data de 22 februarie 2011 şi care a fost transmisă şi la CES cuprinde următoarele modificări principale:
- proiectul propune 10 îmbunătăţiri ale reglementărilor privind angajatorii:
1. Creşterea duratei perioadei de probă până la cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie;
2. Mărirea cu 12 luni a duratei contractului individual de muncă pe durată determinată;
3. Reglementarea cazului întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă: În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului. În cazul în care din motive economice este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii, pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, cu obligativitatea reluări ei, angajatorul, poate acorda în aceasta perioadă concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii;
4. Mărirea cu o lună a perioadei de referinţă pentru media orelor de muncă, fără modificarea duratei maxime legale a timpului de muncă de maxim 48 ore pe săptămână, inclusiv ore suplimentare;
5. Completarea drepturilor angajatorilor cu stabilirea obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora;
6. Instituirea posibilităţii renunţării unilaterale a angajatorului la clauza de neconcurenţă prevăzută în contract, plata indemnizaţiei de neconcurenţă încetând din luna următoare notificării scrise a angajatului privind denunţarea acesteia;
7. Posibilitatea angajatorului de a solicita informaţii în legătură cu candidaţii la un post vacant de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză;
8. Mărirea termenului de preaviz în cazul demisiei, care nu poate fi mai mic de 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere;
9. Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu consultarea sindicatului reprezentativ ori, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor;
10. Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională pe cheltuiala angajatorului nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă stabilită de comun acord, prin act adiţional.
- proiectul propune 16 îmbunătăţiri ale reglementărilor privind salariaţii:
1. Instituirea şi pentru angajatorii persoane fizice a obligaţiei de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii executării contractului de muncă;
2. Informarea salariaţilor cu privire la fişa postului cu specificarea atribuţiilor postului şi includerea acesteia în cuprinsul contractului individual de muncă;
3. Informarea salariaţilor cu privire la criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului şi includerea acesteia în cuprinsul contractului individual de muncă;
4. Încheierea de acte adiţionale la contract, într-un termen de 20 zile lucrătoare de la data apariţiei modificării, exclusiv în situaţiile în care o asemenea modificare rezultă ca posibilă din lege sau din contractul colectiv de muncă aplicabil;
5. Specificarea în contractul individual de muncă a cuantumului prestaţiilor suplimentare în bani sau modalităţile prestaţiilor suplimentare în natură;
6. La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate, iar în cazul absolvenţilor, angajatorul va elibera obligatoriu o adeverinţă privind efectuarea perioadei de stagiu;
7. Mărirea termenului de preaviz în cazul concedierii de la 15 zile lucrătoare la 20 de zile lucrătoare;
8. Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă;
9. Nivelurile salariale minimale colective se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile, iar salariul individual se stabileşte prin negocieri individuale între angajator şi salariat;
10. Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative;
11. Salariaţii de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de minimum 25% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată;
12. Completarea reglementărilor privind cumulul de funcţii şi eliminarea obligaţiei salariaţilor de a aduce la cunoştinţa angajatorului unde are funcţia de bază (Orice salariat are dreptul de a desfăşura activitate la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea);
13. Pe toată durata exercitării mandatului reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate;
14. Reabilitarea de drept a angajaţilor, dacă în termen de 6 luni nu primesc o nouă sancţiune disciplinară;
15. Modificarea definiţiei conflictului de muncă, cu includerea în sfera definiţiei a intereselor sociale: Prin conflicte de muncă se înţeleg conflictele dintre angajaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă;
16. La cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de muncă, în condiţiile legii.
- proiectul propune reglementarea de noi sancţiuni contravenţionale, o creştere
semnificativă a amenzilor şi angajarea răspunderii penale a angajatorilor:
1. Potrivit proiectului, constituie contravenţie şi se sancţionează următoarele fapte:
- primirea la muncă a până la 3 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;
- prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 la 1.000 de lei;
- încălcarea de către angajator a obligaţiei prevăzute la art. 116, cu amendă de la 1.500 la 3.000 lei.
- nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
- încălcarea de către agentul de muncă temporară a obligaţiei prevăzute la art.1001, cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei.
- încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3) cu amendă de la 1.500 la 2.000 lei
2. Potrivit proiectului, constituie infracţiune următoarele fapte:
- fapta persoanei care în mod repetat stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală;
- refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de muncă în oricare dintre spaţiile unităţii sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate, potrivit legii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală;
- primirea la muncă a mai mult de 3 persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală.
Răspunderea penală revine, după caz, directorului, directorului executiv, administratorului, reprezentantului legal al angajatorului, respectiv altei persoane împuternicite de către angajator, angajatorului-persoană fizică ori reprezentantului legal sau altei persoane împuternicite de către angajatorul-persoană fizică.
- proiectul cuprinde alte 10 prevederi:
1. Eliminarea acoperirii nulităţii prin depunerea ulterioară încheierii CIM a certificatului medical;
2. Completarea conţinutului Registrului general de evidenţă a salariaţilor;
3. Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract individual de muncă în baza autorizaţiei de muncă eliberată potrivit legii;
4. Modificarea prelungirii delegaţiei: Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi se poate prelungi numai cu acordul salariatului;
5. De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept va prevala;
6. Completarea cazurilor de încetare de drept a CIM;
7. Reglementarea pentru concediere a unei proceduri suplimentare: departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de performanţă;
8. Îmbunătăţirea reglementărilor privind munca prin agent de munca temporară;
9. Mărirea cu 30 de zile a duratei de compensare prin ore libere a muncii suplimentare: Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia.
10. Angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
POZIŢIA IMM-URILOR PRIVIND ULTIMA
FORMĂ A PROIECTULUI MMFPS DE MODIFICARE A CODULUI MUNCII
1. Federaţia Patronală a IMM-urilor din Judeţul Argeş, în calitate de structură teritorială a Consiliului Naţional al a Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România consideră că este necesară îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.
În prezent, Codul muncii cuprinde foarte puţine reglementări speciale pentru IMM-uri, privind:
- excluderea întreprinderilor care au încadraţi mai puţin de 21 de salariaţi de la obligativitatea negocierii colective la nivel de unitate;
- aplicabilitatea procedurii concedierii colective pentru angajatorii care au mai puţin de 20 de salariaţi;
- perioade diferite pentru obligativitatea asigurării de concedii plătite pentru formare profesională.
2. La nivel european, prin SBA a fost recunoscut principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică".
În Comunicarea cu titlul "Revizuirea Small Business Act" publicată în data de 17.12.2010, Comisia Europeană reafirmă necesitatea implementării principiului "Gândiţi mai întâi la scară mică" în legislaţie şi în procesul de realizare a politicilor, pentru consolidarea astfel a competitivităţii IMM-urilor şi atenuarea sarcinii lor administrative.
"Acordurile contractuale flexibile şi fiabile ca urmare a unui drept al muncii modern reprezintă una dintre cele patru componente politice esenţiale ale unei abordări mai largi a flexisecurităţii" .
La nivel european, statele sunt în general de acord că reglementările menite să protejeze lucrătorii trebuie, în principiu, să se aplice în mod egal atât întreprinderilor mari cât şi întreprinderilor mici, majoritatea consideră că există motive ca, în anumite cazuri particulare, măsurile să fie modelate la condiţiile speciale ale întreprinderilor mici şi mijlocii.
3. Rigiditatea pieţei muncii şi birocraţia afectează competitivitatea şi nu promovează interesul pentru noi investiţii, pentru crearea de noi locuri de muncă, formare profesională şi perfecţionare continuă, pentru mobilitate teritorială şi profesională. Îmbunătăţirea cadrului legal privind relaţiile de muncă, prin eliminarea barierelor birocratice şi reducerea fiscalităţii asupra locurilor de muncă va contribui la creşterea competitivităţii, cu efecte pozitive asupra ocupării (înfiinţării de noi locuri de muncă şi menţinerii celor existente în prezent), mai ales în contextul socio-economic actual, marcat încă de criza financiară şi de un şomaj ridicat.
Prin urmare, Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Judeţul Argeş consideră necesară îmbunătăţirea în continuare a proiectului Codului Muncii deoarece au fost avute în vedere doar o parte din problemele existente pe piaţa muncii.
Prof. univ. dr. Ovidiu NICOLESCU, în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a declarat „CNIPMMR nu susţine o parte din modificările incluse în proiectul MMSSF şi a formulat propuneri de îmbunătăţire a proiectului de modificare a Codului muncii, vizând următoarele aspecte principale:
- eliminarea modificării creşterii cu 5 zile lucrătoare a duratei preavizului acordat de angajator încazul concedierii, pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici, pentru care ar trebui prevăzut un termen mai mic (15 zile lucrătoare, termenul legal actual);
- menţinerea definiţiei actuale a conflictelor de muncă şi neincluderea în această sferă a conflictelor care vizează interese sociale ale salariaţilor, ce vor genera efecte grave atât asupra angajatorilor bugetari, cât şi privaţi;
- menţinerea perioadei de stagiu ca perioadă de probă, pentru evitarea unei birocraţii excesive la concedierea absolvenţilor în primele 6 luni de activitate, care va avea ca efect creşterea şomajului în rândul acestora, în condiţiile în care angajatorii asigură plata unor cheltuieli mari necesare desfăşurării stagiaturii şi practicii acestor salariaţi;
- menţinerea actualelor reglementări din Codul muncii privind organizarea patronatelor, ca organizaţii ale patronilor şi nu ale angajatorilor (instituţiile publice şi sindicatele care angajează salariaţi nu sunt organizaţii patronale);
- menţinerea reglementării din Codul muncii privind realizarea dialogului social la nivelul CES."
În calitate de preşedinte al Federaţiei Patronale a IMM-urilor din Argeş şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor din România, Ion GLIŞCĂ afirmă că: „pe viitor, atât FPIMM Argeş cât şi CNIPMMR susţin necesitatea continuării îmbunătăţirii reglementărilor privind relaţiile de muncă şi piaţa muncii, în principal în următoarele domenii:
- reducerea la un nivel rezonabil şi suportabil a contribuţiilor sociale datorate de angajator şi salariat ("Măsuri în direcţia reducerii impozitelor/ taxelor asupra forţei de muncă" - Angajament asumat de România - MMSSF ca răspuns la Carta verde privind modernizarea legislaţiei muncii pentru a face faţă provocărilor Sec. XXI), raportarea la calitatea şi cantitatea serviciilor/ prestaţiilor de asigurări primite în cazul apariţiei riscului asigurat si cresterea deducerilor acordate salariaţilor şi angajatorilor cu privire la participarea la asigurări private de sănătate şi pensii (inclusiv la scheme de pensii ocupaţionale);
- continuarea simplificării birocraţiei (în loc de 9 obligaţii declarative pentru un salariat şi 2 ordine de plată, trecerea la o declaraţie/ un ghişeu/ un ordin de plată);
- reforma sistemului de asigurări sociale (condiţionarea primirii îndemnizaţiilor de asigurări sociale de participarea la măsurile active şi acceptarea locurilor de muncă vacante corespunzătoare şi îmbunătăţirea reglementărilor privind stimulentele acordate angajatorilor care încadrează şomeri şi persoane care mai au 10 ani până la pensionare);
- completarea actualului regim al sancţiunilor foarte mari contravenţionale şi al angajării răspunderii penale a angajatorilor cu prevederi privind angajarea răspunderii civile, penale şi contravenţionale a personalului cu atribuţii de control, creşterea pedepselor în cazul faptelor de corupţie sau abuz în funcţie, interzicerea desfăşurării de activităţi comerciale de către aceştia, direct sau prin interpuşi şi obligativitatea păstrării secretelor profesionale de care iau cunoştinţă în cadrul activităţii de control."
Sursa: Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Judeţul Argeş