Referitor la Memorandumul dintre Guvernul României şi Fondul Monetar Internaţional prin care se prezintă măsurile propuse pentru scăderea deficitului bugetar şi iesirea din criză, Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi Federaţia Patronală a IMM-urilor din Judeţul Argeş (FPIMM Argeş) susţine poziţia Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. În plus, IMM-urile din Argeş mai vin cu o serie de măsuri în speranţa că ele vor intra în atenţia guvernanţilor.
Ce măsuri de ieşire din criză propun IMM-urile din Argeş?
1. Plata integrală a arieratelor bugetare în termen de maxim 45 zile de la data semnării Memorandumului;
2. Concesionarea lucrărilor de infrastructură naţionale, regionale şi judeţene (autostrăzi, drumuri, aeroporturi, etc);
3. Accelerarea şi creşterea absorbţiei fondurilor structurale, în principal prin introducerea unui sistem de evaluare şi motivare a specialiştilor din autorităţile de implementare, constând în acordarea de stimulente pe baza următoarelor trei criterii valorice, vizând rezultatele înregistrate de aceştia în activităţile: de evaluare (cu acordarea de stimulente de 10%), contractare (cu acordarea de stimulente de 15%), alocare efectivă de sume (cu acordarea de stimulente de 75%);
4. Reducerea birocraţiei fiscale la IMM-uri astfel:
4.1. Societăţile de tip micro, mici şi mijlocii să poată opta pentru plata unui impozit minim pe care să îl achite trimestrial fără nici o obligaţie declarativă, regularizarea şi declararea realizându-se pe baza declaraţiei 101, care se depune anual.
4.2. Obligaţiile sociale ale angajatului să se calculeze şi să se declare cumulat într-o singură cifră procentuală de 20%, la fel şi cele ale angajatorului de 30%;
4.3.Stimularea colectărilor la bugetul de stat în anii 2010- 2011, prin acordarea unei bonificaţii fiscale de 1-5% la fiecare plată în termen;
4.4. Plata obligaţiilor bugetare ale societăţilor comerciale să se realizeze direct într-o trezorerie unică naţională care să reducă costurile de gestionare şi funcţionare a trezoreriilor locale (inclusiv clădirile ocupate de acestea);
4.5. Pentru orice achiziţie de mijloace fixe în anii 2010 - 2011 să se poată aplica amortizarea accelerată recunoscută din punct de vedere fiscal (specifică acestei perioade, adică pentru mijloacele fixe cu durată de viaţă de peste 10 ani amortizarea accelerată să se facă în 3 ani, iar pentru cele sub 10 ani, amortizarea să fie pe 1 an);
5. Implementarea unui program naţional de interzicerea desfăşurării de către bugetari şi familiile acestora de activităţi tangenţionale private;
6. Atribuirea urgentă în sistem privat a spaţiilor eliberate de instituţiile bugetare ineficiente mediului privat educaţional (grădiniţe private, creşe private, instituţii de învăţământ private), mediului privat social (cămine pentru vârstnici, centre de plasament, centre pentru tineri) şi mediului privat din sănătate (cabinete medicale, medici de familie, medici de specialitate, ect.);
7. Completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 85/2008 privind stimularea investiţiilor, aprobată prin Legea nr. 78/2009 cu prevederi care să asigure un cadru legal complet şi transparent privind condiţiile şi măsurile concrete de stimulare a investiţiilor în România;
8. Amplificarea creării de start-up-uri, prin adoptarea în regim de urgenţă a Legii Starter, elaborată de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri;
9. Privatizarea sistemului de monitorizare şi raportare către Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Mediului şi alte instituţii şi organe ale statului (colectarea declaraţiilor, colectarea obligaţiilor de plată şi transferul lor către beneficiar).
Consiliul Naţional al IMM-urilor din România şi Federaţia Patronală a IMM-urilor din Argeş consideră că Memorandumul cu FMI trebuie să conţină trei componente majore:
1. Program consistent de combatere a evaziunii fiscale focalizat pe zonele majore de evaziune;
2. Program de stimulare a investiţiilor şi relansare economică cu măsuri legislative, instituţionale şi economice concrete;
3. Program de reducere a cheltuielilor bugetare la nivelul veniturilor sustenabile.
Aceste trei componente majore trebuie elaborate într-o manieră concretă, cu stabilirea exactă pentru fiecare măsură a responsabilităţilor, termenelor şi cu estimarea efectelor economice (creşteri de venituri bugetare, reduceri de cheltuieli) şi sociale (numărul de locuri de muncă create sau desfiinţate, numărul de firme înfiinţate sau desfiinţate) ale fiecărei măsuri.