La sfârşitul anului 2006, preşedintele Băsescu ne ţinea în Parlamentul României, plin de solemnitate, un discurs înduioşător despre încheierea luptei sale, din postura de mare om de stat, cu regimul comunist şi ne prezenta rezultatul final al acestui sângeros război, cu multe victime şi fără vinovaţi: condamnarea acestuia, prin întocmirea unui Raport Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
"Am găsit în acest document raţiunile pentru care pot condamna regimul comunist" ne spunea atunci preşedintele Băsescu. "O democraţie fără memorie este una aflată în gravă suferinţă. Nu trebuie să uităm, pentru a putea să evităm erorile trecutului"(...) "Pe baza examinării literaturii analitice şi a mărturiilor existente, care probează natura antipatriotică a totalitarismului comunist, putem afirma că regimul comunist din România (1945-1989) a fost nelegitim şi criminal", ne mai declara preşdintele în discursul său.
Toate aceste constatări grave, transpuse într-un Raport Final al măreţilor realizatori fuseseră posibile la acea vreme glorioasă, cu ajutorul unei impresionante echipe de personalităţi ale intelectualităţii româneşti, care făceau parte din IICCMER-ul condus de domnul Tismăneanu & company! Ce victorie! Câţi lauri le-au mai fost decernaţi acestora şi câte râuri laudative de cuvinte s-au mai scurs în presa vremii, cu ocazia acestui impresionant eveniment!
Dar, surpriză! Minunile ţin de obicei trei zile sau, dacă termenul de valabilitate poate fi amendat cu puţină viclenie, acesta se mai poate prelungi, până la trei ani!
Şi, ceea ce era de aşteptat s-a şi întâmplat recent! Pe 15 noiembrie, în Monitorul Oficial nr. 761 s-au publicat Deciziile 1.358 şi 1.360 ale Curţii Constituţionale date în 21 octombrie a.c., care au stabilit că un articol (de fapt cel esenţial) din Legea 221/2009 privind condamnările politice şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, este neconstituţional. Articolul respectiv dădea dreptul foştilor persecutaţi politic din perioada regimului comunist să solicite prin intermediul justiţiei despăgubiri pentru suferinţele îndurate. Practic, prin decizia sus-amintită foarte puţinii (supravieţuitori) foşti persecutaţi politic şi rudele lor de gradul I nu mai au dreptul să solicite despăgubiri.
Cum se poate una ca asta? Simplu: domnul Boc se luptă până la capăt şi câştigă cu propriile arme, transformate peste noapte din dat în luat!
Adică, acele drepturi de despăgubire ale foştilor persecutaţi politic, care au început să fie acordate tot în perioada Boc au fost sistate acum tot prin bunăvoinţa minunată a acestuia!
Unde sunt, acum când ar fi trebuit să aibă reacţii vehemente, domnii Tismăneanu, Stanomir, Neamţu, Patapievici, Liiceanu, Mihăeş etc. care "au muncit pe brânci" să condamne comunismul criminal într-un dosar consistent, pe care l-au aruncat apoi într-o arhivă iluzorie? A fost vorba doar despre marketing pentru un best-seller perimat apoi subit?!
Curat-murdar, domnilor Boc şi Băsescu şi domnilor combatanţi împotriva atrocităţilor comuniştilor!
Toţi acei mari luptători împotriva crimelor comunismului, care s-au luptat să-l condamne cu o înverşunare acerbă, în urmă cu trei ani, dar numai în scris, şi care i-au întocmit şi un dosar de culpabilitate în acest sens, au devenit acum brusc muţi, surzi şi orbi la ceea ce se întâmplă despre acelaşi subiect!
Nimeni nu zice nici pâs! Nici măcar neînfricatul luptător, domnul preşedinte Băsescu! Probabil a uitat ce a condamnat! Nu era un lucru demn de reţinut! Comunism, crime, foşti persecutaţi politic, despăgubiri... Doar amănunte nesemnificative, domnilor!
Cariera şi viitorul doamnei Udrea, creşterea cohortei de corişti siropoşi şi funcţiile multiple la care trebuie să acceadă aceasta musai, sunt lucruri cu adevărat demne de luat în seamă, de către un preşedinte atât de ocupat să uite de comunism şi ororile lui...
Oare în acel buget, care are bani de patinoare de lux şi numeroase săli comunale de sport sau de târguri săptămânale de turism, pentru promovarea unei frunze miraculoase, nu are şi ceva mărunţiş, pentru despăgubirea supravieţuitorilor opresiunilor comuniste? Sau se aşteaptă dispariţia totală a acestora pentru a li se face dreptate?!
Andrei GEREA,
Deputat PNL ARGEŞ