La finele lunii februarie a.c., în domeniul turismului au fost în funcţiune 75 unităţi de cazare turistică (reprezentând 65,2% din cele 115 aflate în observare statistică), cu trei unităţi mai mult decât la aceeaşi dată din anul precedent. Comparativ cu sfârşitul lunii ianuarie 2010, numărul unităţilor de cazare turistică în funcţiune a scăzut cu 1,3% (cu o unitate mai puţin).
Preponderente în totalul unităţilor în funcţiune (peste 85,0%) au fost trei categorii de unităţi de cazare turistică: hotelurile (34,7% din total), pensiunile turistice rurale şi agroturistice (30,7%) şi respectiv pensiunile turistice urbane (20,0%). În cadrul celorlalte categorii de unităţi de cazare turistică în funcţiune, care împreună au deţinut 14,6% din total, greutatea specifică cea mai mare a fost înregistrată la vilele turistice (au avut o pondere de 4,0% din total).
Din punct de vedere al confortului, cele mai multe unităţi în funcţiune (peste 80,0%) au fost din categoria celor clasificate cu două stele (48,0% din total) şi din categoria celor clasificate cu trei stele (36,0%). Pe zone turistice, cele mai multe unităţi în funcţiune au fost în zona montană (38,6% din total), celelalte unităţi fiind repartizate în proporţii egale în alte localităţi şi trasee turistice şi în oraşul reşedinţă de judeţ (câte 30,7% fiecare).
În primele două luni ale anului curent capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor cu funcţiuni de cazare turistică a fost de 161,8 mii locuri-zile, peste jumătate (55,5%) fiind oferită de hoteluri. Pensiunile turistice rurale şi agroturistice au oferit 13,8% din capacitatea de cazare în funcţiune, pensiunile turistice urbane 9,9%, cabanele turistice 8,4%, diferenţa (12,4%) fiind oferită de celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică.
Comparativ cu perioada 1.01 - 28.02.2009, capacitatea de cazare în funcţiune a unităţilor de cazare turistică s-a redus pe ansamblu cu 3,2% (-5,4 mii locuri-zile), cauza fiind oferta restrânsă înregistrată la unităţile din categoriile hosteluri (-50,8%), cabane turistice (-11,4%), hoteluri (-9,0%) şi vile turistice (-1,7%), unităţi cu pondere ridicată în totalul unităţilor de cazare în funcţiune. Ofertă de cazare superioară celei din perioada corespunzătoare a anului 2009 s-a înregistrat la unităţile din categoriile moteluri (+63,3%), pensiuni turistice rurale şi agroturistice (+29,1%), tabere de elevi şi preşcolari (+24,5%) şi pensiuni turistice urbane (+9,5%).
Pe zone turistice, oferta semnificativă de locuri de cazare a venit din partea unităţilor situate în oraşul reşedinţă de judeţ (44,3% din total) şi a celor din zona montană (37,5%). Din punct de vedere al confortului, cele mai multe locuri-zile au oferit unităţile clasificate cu 3 stele (43,1% din total) şi unităţile clasificate cu 2 stele (37,6%).
În perioada analizată, în structurile de cazare turistică au fost înregistrate 10,4 mii sosiri ale turiştilor, dintre acestea 87,2% aparţinând turiştilor români (9,1 mii sosiri) şi 12,8% turiştilor străini (1,3 mii sosiri). Comparativ cu primele două luni ale anului 2009 numărul turiştilor sosiţi în structurile de cazare turistică a scăzut cu 21,6% (-2,9 mii), evoluţie determinată de reducerea cu circa o cincime atât a numărului de sosiri ale turiştilor români (-2,6 mii) cât şi a numărului de sosiri ale turiştilor străini (-0,3 mii).
Unităţile de cazare turistică care au înregistrat cel mai mare număr de sosiri au fost hotelurile (58,8% din total), la polul opus, bungalourile atrăgând doar 0,4% din totalul turiştilor sosiţi.
Pe zone turistice, aproape jumătate din totalul sosirilor au fost înregistrate în oraşul reşedinţă de judeţ (46,9%), zona montană înregistrând aproape o treime din sosirile turiştilor (31,6%) iar zona alte localităţi şi trasee turistice peste o cincime din sosirile turiştilor (21,5%). Pe categorii de clasificare, cele mai mute sosiri s-au înregistrat în unităţile de 3 stele (50,0% din total) şi în cele de 2 stele (37,5%).
Turiştii nerezidenţi în România înregistraţi în structurile de cazare turistică au provenit în cea mai mare parte (90,7%) din ţările europene. Pe primele locuri, după ţara de provenienţă, s-au situat turiştii din Franţa (32,4% din totalul sosirilor turiştilor străini, urmaţi de cei din Italia (15,3%) şi Germania (9,4%).
În aceeaşi perioadă, numărul de înnoptări realizate în structurile de cazare turistică a fost de 21,3 mii, din care 17,3 mii înnoptări ale turiştilor români (81,1% din total) şi 4,0 mii înnoptări ale turiştilor străini (18,9%). Faţă de perioada similară a anului precedent, numărul de înnoptări s-a redus pe ansamblu cu 14,4%. Analizând evoluţia numărului de înnoptări în funcţie de ţara de rezidenţă, se observă că înnoptările turiştilor români s-au redus cu 15,0% iar înnoptările turiştilor străini cu 11,8%.
Dacă cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în hoteluri (65,1% din total), cele mai puţine (0,2%) au totalizat unităţile de tip bungalou.
Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile din oraşul reşedinţă de judeţ (53,8% din total) şi în unităţile din zona montană (31,6%), iar din punct de vedere al categoriei de clasificare majoritatea înnoptărilor (81,6% din total) au fost înregistrate în unităţile de 3 şi 2 stele.
Înnoptările turiştilor străini care au provenit din ţări europene au reprezentat peste 80,0% din totalul înnoptărilor turiştilor străini. Într-un clasament al ţărilor din care provin turiştii străini, după ponderea numărului total al înnoptărilor realizate de aceştia, pe primul loc se situează Franţa (30,6%), urmată de Italia (11,9%) şi Federaţia Rusă (8,4%).