Acordul cu FMI presupune mai multe condiţionări privind reformele structurale şi ţinte obligatorii de îndeplinit de autorităţile române privind indicatorii macroeconomici. FMI a fixat criterii de performanţă trimestriale pentru deficitul bugetar, stabilit pentru acest an la 24,36 miliarde lei. Ţintele de deficit bugetar pentru jumătatea anului şi primele nouă luni convenite iniţial au fost modificate uşor, de la nivelul de 12,13 miliarde lei la 14,5 miliarde lei şi, respectiv, de la 17,63 miliarde lei la 18,6 miliarde lei. Ministerul Finanţelor va furniza lunar date pentru evaluarea situaţiei bugetare, inclusiv finanţările nete externe, creditele de la sistemul financiar intern, plăţile în avans din fondurile europene, solicitările Guvernului de fonduri europene, obligaţiile către Fondul Proprietatea încă neachitate, modificarile soldului de titluri de stat, precum şi a altor finanţări. Ministerul Finanţelor şi cel al Muncii, dar şi de alte instituţii, vor furniza toate datele privind companiile publice aflate în monitorizare la începutul acordului încheiat cu instituţia internaţională, precum şi sancţiunile aplicate în cazul neîndeplinirii ţintelor stabilite. Acordul stabileşte o ţintă indicativă pentru rata inflaţiei, cu intervale de variaţie de plus/minus un punct procentual, respectiv de 6,4% pentru iunie, 5,7% pentru septembrie, de 4,5% pentru 2009 şi de 2,5% pentru 2010. PSD a cerut ca banii obţinuţi de la FMI să finanţeze sectorul public. PSD a pledat pentru păstrarea locurilor de muncă, asigurarea resurselor pentru sectorul public de pensii şi asigurarea creşterii veniturilor cu inflaţia, astfel încât să fie protejată puterea de cumpărare a populaţiei. Alte condiţii vizează relansarea creditării, pe baza unui angajament ferm din partea băncilor comerciale că resursele vor rămâne în economia românească.
Prima tranşă de la Comisia Europeană va intra în contul Ministerului de Finanţe deschis la Banca Naţională a României la sfârşitul lunii iunie sau cel târziu în primele zile din luna iulie. Prin urmare, statul va începe să finanţeze împrumuturile pe termen scurt de la bănci.
Proiecte Mircea Drăghici
Mircea Drăghici se luptă pentru supravieţuirea IMM-urilor Parlamentarul argeşean a pledat pentru înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare.
Comisia de Buget Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor a dat undă verde proiectului de lege privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare. Este vorba despre constituirea unei noi instituţii financiare, Fondul Român de Contragarantare, care să acopere maximum de 80% din riscurile financiare ce decurg din garantare şi din alte instrumente finantare, obtinuţe de agentii economici, întreprinderi mici şi mijlocii, de la instituţiile de credit sau din alte surse. Fondul Român de Contragarantare se va înfiinţa ca societate comercială pe acţiuni, instituţie financiară specializată, având ca acţionari statul român şi Fundaţia Post-Privatizare, persoană juridică română, constituită în vederea sprijinirii şi dezvoltării sectorului privat din România, conform Memorandumului semnat între Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Deputatul Mircea Drăghici, membru în Comisia de Buget Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor a declarat: Această instituţie a apărut din cauza subcapitalizării IMM-urilor din România, prefinanţarea şi co-finanţarea privată din credite bancare este limitată, iar 95% dintre agenţi nu dispun de garanţii la nivelul solicitat de instituţiile financiare, reducând astfel nivelul de competitivitate al acestora şi foarte grav, gradul de absorţie al fondurilor comunitare."
Parlamentarul argeşean a precizat că instrumentul de contragarantare poate să ofere contragarantarea parţială pentru garanţiile acordate de cele trei fonduri române de garantare, dotate cu un nivel de expunere limitat: În acest fel s-ar creşte semnificativ capacitatea de garantare a fondurilor şi foarte important, este aşteptată o scădere a dobânzilor la împrumuturile pentru IMM-uri. O primă estimare arată că un fond de contragarantare de 100 milioane de euro permite fondurilor de garantare din România, să-şi multiplice portofoliile curente de garanţii de la 450 milioane de euro la aproximativ 1800 milioane euro, factorul de multiplicare a capitalului fiind de 4,5. Experienţa în structuri asociative din sectorul economic privat, mă ajută să întreprind permanent demersuri la obiect şi cu finalizare reală în planul îmbunătăţirii activităţilor IMM-urilor."
Social-democraţii vor susţine acest proiect de lege şi în plenul Parlamentului, dovedind că stânga din România se gândeşte în egală măsură, atât la măsuri sociale, cât şi la iniţiative de revitalizare a economiei.
Guvernul ţine cont de propunerea deputatului Mircea Drăghici.
Beneficiarii de credite bancare vor fi protejaţi.
Parlamentarul argeşean a primit răspuns de la Cabinetul Primului-Ministru, în urma interpelării depuse în luna mai. Actualul executiv va ţine cont de sugestia de colaborare între Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, BNR şi Consiliul Concurenţei pentru avizarea contractelor cadru bancare.
Mircea Drăghici a argumentat solicitarea, pornind de la situaţia în care se află mulţi români la ora actuală: Din cauza crizei financiare, tendinţa de politică monetară a Băncii Naţionale este de creştere a dobânzilor. De altfel, fenomenul s-a observat deja pe parcursul anului trecut, când dobânzile la credite au crescut simţitor şi condiţiile de creditare au fost înăsprite.Tocmai de aceea aş dori să implementaţi o procedură în colaborare cu Banca Naţională, astfel încât contractele-cadru bancare, pentru persoanele fizice şi juridice să fie vizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi Consiliul Concurenţei, ca o măsură de protecţie pentru beneficiari."
De asemenea, în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului şi al Consiliul Concurenţei s-ar putea înfiinţa departamente specializate, care să se ocupe de această activitate.
PROIECTUL CURTEA DOMNEASCĂ DE ARGEŞ CAPITALA TURISMULUI ROMÂNESC ACCEPTAT LA FINANŢARE
Veşti bune de la Direcţia de Gestionare a Fondurilor Comunitare pentru Turism! Proiectul Curtea Domnească de Argeş - Capitala Turismului Românesc a fost acceptat la finanţare. Primarul municipiului, Nicolae Diaconu va primi în perioada următoare vizita precontractuală din partea Organismului Interimar pentru Turism.
Cererea de finanţare a fost depusă în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.3 - Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea - Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice.
Deputatul Colegiului Curtea de Argeş, Mircea Drăghici a declarat că la vizita precontractuală, experţii vor să verifice documentele statutare, actele financiar-contabile şi dovezile privind capacitatea de implementare a proiectului: Este prima victorie pe care am obţinut-o în atragerea fondurilor europene în Curtea de Argeş şi cu siguranţă vor urma şi altele! Implementarea acestui proiect va constitui un examen pentru administraţia publică locală, care va avea ocazia să-şi însuşească procedurile europene pe segmentul finanţărilor externe. Prin această victorie am demonstrat că proiectele noastre sunt valoare şi conving Europa!"
Parlamentarul social-democrat a declarat că acceptarea la finanţare este un succes, mai ales că valoarea totală a proiectului nu a fost modificată, valoarea eligibilă finală fiind de 818472 Ron. De asemenea, specialiştii de la Bucureşti au pledat pentru realizarea unui calendar al acţiunilor de monitorizare şi control a activităţilor cuprinse în proiect.