Cutremurul din '77 şi Blocul-Vedetă...
Mişcările tectonice sunt singurele fenomene naturale care ne provoacă frică, frica de a fi om. După cum bine ştiţi centrul seismic se află în Vrancea, iar potrivit teoriei mişcării plăcilor tehtonice, aflate la o oarecare adâncime (de ordinul kilometrilor) se produc periodic, acele zise cutremure de pământ. Când vorbim despre periodicitate în asemenea situaţii de urgenţă vorbim de cutremure care se întâmplă la 30-40 de ani. Ei bine, pe data de 4 Martie, se împlinesc 31 de ani de la cutremurul din `77. Luându-ne după coordonate am trecut de pragul critic. Să ne rugăm în continuare ca plăcile tectonice să stea la locul lor şi alunecările de teren să nu fie aşa "alunecoase" încă 1000 de ani de acum înainte. Despre ce a fost în `77, despre rezistenţa blocurilor şi despre un bloc special ne va spune Emilian Drăgan, pensionar, fost şef de lucrări (şef de lot) la Trustul de Construcţii Argeş.
Cum aţi trăit clipele cutremurului din 1977?
Ultimul cutremur de mare intensitate a avut loc în 4 martie 1977 în jurul orei 21, soldat cu aproximativ 1500 de morţi şi mai mulţi răniţi, cum şi cu foarte importante pagube materiale. Am trăit această experienţă alături de cetăţenii Municipiului Piteşti. La momentul declanşării cutremurului mă aflam împreună cu un grup de prieteni la berăria «Zimbru » din centrul oraşului. Mai exact ne aflam la garderobă unde ne luam paltoanele si ce aveam fiecare de pus pe cap. Când am simţit cum ne fuge pardoseala de sub picioare, într-o clipită am fost în stradă, unde vedeam cum firele de curent de pe stîlpii de susţinere aeriană, plouau cu jerbe de foc. Am ţinut-o într-o fugă până acasă la blocul din Rosetty în care locuiam. Acolo mi-am găsit soţia şi cei doi copii coborâţi în curte, împreună cu ceilalţi locatari, în mare panică.
După primele ore de la cutremur v-aţi gândit şi la lucrările de construcţii în care eraţi angrenat. Ce v-a trecut prin minte, care au fost reacţiile?
Alarmat de intensitatea cutremurului, ca om ce purtam şi port (cel puţin moral) responsabilitatea execuţiei unui însemnat număr de obiective, în special blocuri de locuit, am plecat într-un tur de orizont prin cartierele Piteştiului, ajungând chiar şi la Stefăneşti unde executasem nişte blocuri din panouri mari, altele fiind în stadiul de execuţie, şi a căror soluţie o consideram vulnerabilă, lucru ce nu s-a dovedit a fi adevărat. Structurile de rezistenţă ale blocurilor de locuit ce s-au realizat în Piteşti, ca dealtfel în toată ţara, este cea clasică cu pereţi portanţi din cărămidă şi planşee din beton armat (monolit sau fâşii cu goluri prefabricate), panouri prefabricate din beton armat (pereţi şi planşee prefabricate) şi blocuri cu pereţi glisanţi din beton armat şi planşee de asemenea din beton armat monolit. Ultima soluţie a fost împrumutată din Suedia, foarte spectaculoasă şi eficientă. S-au realizat prin această metodă blocuri cu cinci şi zece nivele. Am executat în decursul anilor de activitate în construcţii, pe lângă o serie întreagă de lucrări industriale, culturale, agricole, drumuri, etc..şi lucrări de locuinţe în soluţiile mai sus arătate. Apreciez că toate cele trei soluţii de blocuri de locuinţe, în Municipiul Piteşti, la cutremurul din 4 martie 1977 s-au comportat bine. Totuşi blocurile glisante înalte de 10 nivele, unele dintre ele, au suferit microfisuri şi chiar unele crăpături în structura pereţilor fără ca acestea să poată fi catalogate ca probleme grave de rezistenţă.
Plusurile şi minusurile blocurilor din Piteşti
Blocurile de locuinţe ce s-au executat în perioada comunistă au plusurile şi minusurile lor. Să explicăm mai întâi ce le-ar da valenţe cu plus. În primul rând, la vremea lor au satisfăcut nevoia de locuinţe a românilor, construirea lor a dat de lucru forţei de muncă autohtone şi a făcut posibilă calificarea unei mase întregi de muncitori şi mai mult decât atât la ora actuală tot românul, sau o mare parte dintre ei beneficiază de o locuinţă obţinută la un preţ modic. Care sunt minusurile? Finisaj, materiale şi componente de calitate inferioară, lucru ce face ca la ora actuală să se cheltuiască sume foarte mari pentru reabilitare (finisaj, instalaţii, termicitate), uniformitatea şi calitatea proastă a faţadelor, densificarea exagerată a cartierelor. Reducerea normelor de consum la ciment şi oţel beton, ca soluţie politico-economică din acea perioadă, poate să creeze unele daune blocurilor, la un eventual seism de grad egal cu cel din 1977, mai ales pentru faptul că o mare parte din acestea au fost serios cutremurate la acea dată.
B4 din Calea Bascov este invidiat de celelalte blocuri. Am auzit noi discuţii!
Blocul B4 din Calea Bascov este construit după o metodă suedeză. Blocul este glisant, de zece nivele. Construcţia e construcţie, nimic special. Însă se poate spune că este blocul-vedetă din Piteşti. De ce spun asta? Pentru că în blocul cu pricina s-au perindat colonei, directori, comandanţi. Şefie mare! Sursa noastră nu vrea să-şi dezvăluie identitatea dar este un copil simpatizat de toţi cei menţionaţi, actualmente director AOA Argeş. Vorbim de domnul... nu vă putem spune! A preferat să-şi păstreze anonimatul, noi îi respctăm dorinţa şi cine e curios să se intereseze. Ştim doar că oamenii cu funcţii importante şi care dispun de notorietate în Municipiul Piteşti au locuit sau încă mai locuiesc în B4. Înainte de a vă pune pe tavă locatarii blocului-vedetă putem menţiona pe fostul primar al Municipiului Piteşti şi comandantul poliţiei Judeţene Argeş, aceştia fiind "vecini" cu alte nume sonore pe care le puteţi analiza în lista alcătuită cu precizie de noi.
Personalităţi B4, Bascov (care au locuit sau mai locuiesc încă)
Stoica Ion - Fost chestor poliţia Argeş, actualmente chestor în judeţul Olt
Berechet Nicolae - Fost şef al poliţiei Române, actual secretar de stat în Ministerul de Interne
Nicolescu Valeriu - Fost primar al Piteştiului
Georgescu Ion - Fost general
Papaiani Cristinel - Fost director economic Automobile Dacia
Ioniţă *** - Fost director Petrochimie
*** Cristi - S.R.I.
Liviu Roşu - Antena 1
Constantin *** - Fost colonel în poliţie
Bebe Răduţă - Şef Criminalistică
Radu Ion - Veteran de război mondial
Ungureanu Gheorghe - Fost şef Poliţia Rutieră
Izvoranu Adrian - Director general CPISC
Fusea Nicolae - Fost director muzeu
Dumitrescu *** - Fost şef inspectoratul şcolar
Andrei Lăutărescu - Fost comandant al şcolii de subofiţeri din Slatina
Pandelică Ionuţ - Manager grupul de firme Mentor
Chiliment Dodiţă - Director IATSA
Soare *** - Fost comandant penitenciar Colibaşi
Sandu Iulică - Fost colonel, serviciul paşapoarte
Marinela Necula - Director spitalul Ştefăneşti