Nu a existat nici un Guvern după 1989, care să dovedească o lipsă de coerenţă şi o dezbinare mai mare decât cea pe care o afişează acum executivul condus de Boc. În această perioadă grea pe care o traversează România, ne-am fi aşteptat ca reprezentanţii puterii să fie capabili să transmită un mesaj unitar şi să conducă ţara într-o direcţie bine stabilită către ieşirea din criză. Asemenea lucruri par însă imposibile pentru competenţele miniştrilor şi ale întregului guvern portocaliu. În fiecare zi primim decât declaraţii contradictorii şi lipsite de consistenţă care induc în mintea cetăţenilor speranţe false!
Ministrul Muncii, Ioan Botiş a declarat că anul viitor salariile bugetarilor vor creşte cu siguranţă, după ce tot personalul din sectorul bugetar va fi reîncadrat conform noii legi a salarizării. La nici o zi distanţă, premierul Emil Boc a afirmat că nu există nici măcar banii care să acopere aplicarea grilelor de salarizare. Prin urmare, nu există fonduri pentru salariile şi aşa mici, stabilite prin Legea salarizării unice, act normativ întocmit pe genunchi, pentru care Boc vrea să-şi asume răspundera.
Constatăm astfel că în România anului 2010, legile se aplică după dispoziţia primului-ministru. Legea cadru a salarizării va produce efecte începând din 2011 doar în manieră graduală, iar cetăţenii acestei ţări se vor hrăni din salariile pe care le primesc în acelaşi fel, „gradual".
Guvernul portocaliu nu lucrează pentru cetăţenii acestei ţări, ci pentru Fondul Monetar Internaţional.
Ultima declaraţie făcută tot de un membru al coaliţiei de guvernare a fost o jignire adusă la inteligenţa cetăţenilor acestei ţări. Pentru actualul Guvern, cetăţenii acestei ţării nu mai reprezintă decât simple statistici, nu oameni cu familii, cu greutăţi, cu drept de vot!
„Majorarea salarială consistentă de 15% pentru bugetari din 2011 este un risc pe care ni-l asumăm!"- Această majorare nu este nici pe departe atât de consistentă şi se va aplica la salariile micşorate cu 25% ale bugetarilor. Prin urmare, banii pe care se presupune că îi vor primi în plus cetăţenii de abia vor acoperi inflaţia pe care o vom avea anul viitor.
Un adolescent de liceu cu minime cunoştinţe de economie va demonstra simplu că procentul de 15% cu care se va majora salariul nu este echivalent cu 15% din salariul cetăţeanului înainte de tăierile operate de guvern.
Aceeaşi majorare o preconizează şi Ministrul Finanţelor Publice, care ar trebui să ştie despre ce vorbeşte după ce a realizat Bugetul de stat, contrazicându-l astfel pe primul-ministru. Este clar că fiecare membru al Guvernului merge în direcţia sa, fără să existe un efort concentrat pentru binele ţării.
Ca o ultimă portiţă de scăpare, oamenii au început să apeleze la justiţie pentru a-şi primi drepturile înapoi. S-a creat deja un precedent, tot mai mulţi cetăţeni primind în instanţă cei 25% înapoi la salariu, magistraţii declarând în curtea de judecată ilegale reducerile de salariu.
Cetăţenii însă nu trebuie să lupte pentru dreptatea lor în justiţie. Aceasta trebuie să le fie asigurată de către stat. Guvernul trebuie să înţeleagă că pentru a exista coerenţă în actul de guvernământ trebuie respectate etapele legiferării stabilite prin Constituţie. Pentru păstrarea democraţiei în România o lege trebuie să parcurgă drumul firesc prin Parlament şi comisiile acestuia. Angajarea asumării pe o lege realizată în pripă va produce inevitabil efecte negative catastrofale pentru cetăţenii şi aşa grav afectaţi de criză.
DEPUTAT PSD de Argeş, Mircea Drăghici