Consiliul Judeţean Argeş şi Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii - Goleşti organizează joi, 3 martie a.c., orele 11.00, în salonul de iarnă al conacului Goleştilor, a III-a ediţie a simpozionului cu tema Obiceiuri tradiţionale din ciclul familial, zona Ardealului.
Satul românesc este o sinteză etnografică a unor cutume sau ritualuri care s-au transmis de la o generaţie la alta, unele dintre ele regăsindu-se şi astăzi, în anumite zone, nealterate, în esenţa lor primordială, altele, însă, au cunoscut, inevitabil, influenţele urbanului modern şi postmodern.
Manifestarea instituţiei noastre are ca obiectiv surprinderea obiceiurilor sociale legate de momentele fundamentale ale existenţei umane: naşterea, căsătoria şi înmormântarea în Transilvania, din prisma cercetării şi documentării de teren.
Astfel, în unele zone din Ardeal, când începeau durerile naşterii, bărbatul înfigea două topoare cruciş în unul din stâlpii casei, iar femeia punea lângă pat o furcă de tors, un topor şi o măciucă, zicând: De va fi fată,/ Să iasă la furcă,/ De va fi fecior,/ Să iasă la topor...
Numeroase sunt doinele şi strigăturile din Ardeal despre sosirea momentului căsătoriei. O astfel de chiuitură spune: Florile de pe izvor/ Toate-mi strigă să mă-nsor/. C-ar fi prea mare păcat/ Să rămân neînsurat.
Nunta transilvăneană era condusă de un chemător, staroste sau vornic. El anunţa momentele nunţii, conducea jocul miresei şi aduna darurile - cinstele.
După credinţa şi spusa românilor, moartea totdeauna dă de ştire mai de-nainte, prin diferite semne. În ţinuturile Transilvaniei, apariţia petelor negre pe mâini (strelici), visarea de arături, gropi, morminte proaspete sunt semne prevestitoare ale morţii. La trecerea în nefiinţă se cânta Cântecul Zorilor, ca o iniţiere a celui decedat în lumea de dincolo.
În cadrul simpozionului, elevi de la Colegiile naţionale liceale Zinca Golescu şi I.C.Brătianu din Piteşti vor susţine eseuri pe tematica menţionată şi, prin dialog interactiv cu specialiştii prezenţi, vor desluşi originea unor vechi ritualuri transilvănene.