Obligaţia de acoperire a unui prejudiciu

În situaţia în care salariatul a produs un prejudiciu, el va răspunde patrimonial, având obligaţia de a acoperi prejudiciul produs, însă nu răspunde de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate, şi nici de pagubele care se încadrează În riscul normal al serviciului.
    Când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileşte în raport cu măsura în care au contribuit la producerea ei, iar dacă această măsură nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei si, atunci când este cazul, şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.
     Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
Atunci când salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să suporte contravaloarea lor stabilită potrivit valorii acestora de la data plaţii.
     Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauza, din partea angajatorului la care este încadrată în muncă şi nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv.
     În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
     Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă.
     În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face iîtr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.