Pe piaţa muncii întâlnim deseori conflicte între angajaţi şi angajatori, generate în principal de faptul că angajaţii nu-şi cunosc pe deplin drepturile şi obligaţiile ce le revin. Şi, de cele mai multe ori, cei nedreptăţiţi acceptă situaţia ca atare, necunoscând clar care sunt prevederile legii în acea situaţie sau considerând că nu au nicio şansă de rezolvare. Drepturile angajaţilor sunt prevăzute în Codul Muncii. Angajatorul ar trebuie să respecte Codul Muncii fie că vorbim de drepturi morale sau de altă natură. Orice salariat care prestează o muncă are dreptul de a beneficia de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare. Să nu uităm că toţi salariaţii care prestează o muncă ar trebui să le fie recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale. Salariaţii şi angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale. Monica Dermengiu, purtător de cuvânt ITM Argeş ne vorbeşte şi despre aceste aspecte, care în fond şi la urma urmei ne urmăresc la tot pasul, pentru că şi noi suntem salariaţi sau, după caz, angajatori.
Haideţi să dezbateţi un pic obligaţiile angajatorilor vis-a-vis de sănătatea angajaţilor.
În urma numeroaselor sesizări adresate instituţiei noastre referitoare la obligaţiile angajatorilor de a supraveghea starea de sănătate a lucrătorilor, ITM Argeş revine cu următoarele informaţii. Toţi angajatorii, atât din sectorul public cât şi din cel privat, trebuie să se afle în posesia unei evaluări a riscului asupra sănătăţii lucrătorilor. Această evaluare se va actualiza ori de câte ori se produc schimbări semnificative din cauza cărora evaluarea ar fi depăşită sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii o impun. Angajatorii sunt obligaţi să asigure fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor, aceştia nefiind implicaţi în niciun fel în costurile aferente supravegherii medicale specifice riscurilor profesionale. Serviciile medicale prin care se asigură supravegherea sănătăţii lucrătorilor sunt: examenul medical la angajarea în muncă, de adaptare, periodic, la reluarea activităţii şi promovarea sănătăţii la locul de muncă. Salariaţii care urmează să-şi desfăşoare activităţile cel puţin 3 ore din timpul lor de lucru între orele 22 6 se consideră că prestează muncă de noapte şi vor fi supuşi unui examen medical gratuit înainte de începerea activităţii şi după aceea, periodic. Menţionăm că salariaţii care desfăşoară muncă de noapte şi au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta, vor fi trecuţi la o muncă de zi pentru care sunt apţi. În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale angajatorul trebuie să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic si, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării. Încălcarea acestor dispoziţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.
Concret, ce spune legea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă?
În urma numeroaselor accidente de muncă înregistrate în anul 2007 vă voi preciza informaţii privind principalele obligaţii ale angajatorilor referitor la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă precizează foarte clar că angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, iar în situaţia în care apelează la servicii externe, acesta este tras la răspundere de responsabilităţile sale.
Care sunt obligaţiile angajatorului?
În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor şi prevenirea riscurilor profesionale. La fel, informarea şi instruirea lucrătorilor şi asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă. Să urmărească adaptarea măsurilor menţionate mai devrme ţinând seama de modificarea condiţiilor şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente. Angajatorul are obligaţia sa implementeze aceste măsuri pe baza următoarelor principii generale de prevenire:
- evitarea riscurilor şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
- combaterea riscurilor la sursă;
- adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
- adaptarea la progresul tehnic şi înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;
- dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
- adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală şi furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
Ce ne puteţi spune despre accidentele de la locul de muncă?
Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători. Neevaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.500 lei la 7.000 lei. În urma analizei cauzelor care au generat accidente de muncă în primele 9 luni ale anului 2007 rezultă că executanţii au contribuit la producerea a 65 accidente, reprezentând aproximativ 70 % din totalul accidentelor. Normal ar fi ca fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Am stabilit cu certitudine care sunt obligaţiile angajatorului dar acum trebuie să ne precizaţi obligaţiile lucrătorilor, tot mai mulţi în ultima perioadă.
Lucrătorilor le revin următoarele obligaţii:
- să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie şi să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
- să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
- să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţe a sistemelor de protecţie şi să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;
- să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.
Menţionez că lucrătorii nu pot fi implicaţi în nici o situaţie în costurile financiare ale măsurilor de prevenire referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă. Totodată, lucrătorul care, în caz de pericol iminent părăseşte locul de muncă, nu va fi supus la nici un prejudiciu din partea angajatorului şi trebuie să fie protejat împotriva oricăror consecinţe defavorabile şi injuste, excepţie făcând cazurile unor acţiuni nejustificate sau ale unor neglijenţe grave ale angajatului. Angajaţii şi/sau reprezentanţii lor cu atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă, pot apela la ITM Argeş pentru a semnala observaţiile lor pe probleme de securitate şi sănătate în muncă atunci când consideră că măsurile luate şi mijloacele asigurate de angajator sunt neadecvate scopului prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. De asemenea, în timpul unui control efectuat de către inspectorii de muncă, reprezentanţilor angajaţilor trebuie să li se acorde posibilitatea de a supune atenţiei acestora observaţiile lor.