Împărţeala sau partajul moştenirii este operaţiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune succesorală.
Întrucât potrivit dispoziţiilor legale în materie datoriile şi sarcinile moştenirii se divid de drept între moştenitori de la data deschiderii moştenirii în proporţie cu partea ce se cuvine fiecăruia din succesiune, rezultă că obiectul împărţelii îl constituie bunurile ( drepturile) care intra în masa succesorală.
În principiu, obiectul împărţelii îl formează bunurile care există în patrimoniul defunctului la data decesului. Există însă şi excepţii, în sensul ca ,pe de o parte, unele bunuri fac obiectul împărţelii deşi nu sunt cuprinse în masa succesorală la data deschiderii succesiunii, iar pe de altă parte unele bunuri nu fac obiect al împărţelii deşi aparţineau defunctului la data decesului, fiind cuprinse în masa succesorală.
Totodată, cu prilejul ieşirii din indiviziune se vor rezolva toate pretenţiile reciproce dintre coindivizari cu privire la averea succesorală.
I.Bunurile care există în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii.
În această categorie intra în principiu, drepturile reale cu privire la bunurile aflate în patrimoniul defunctului la data decesului, cum ar fi: dreptul de proprietate, dreptul de superficie, dreptul de servitute, etc.
În situaţia în care în masa succesorală se află doar nuda proprietate a unui bun, iar uzufructul viager aparţine unui terţ, succesorii vor împărţi între ei doar nuda proprietate a acelui bun, uzufructul în favoarea terţului fiind menţinut în continuare.
Tot în această categorie intră şi drepturile de creanţă, referitoare de exemplu la restituirea unui împrumut acordat de defunct, obligaţia de plată a preţului pentru un bun vândut de defunct, creanţa în despăgubire pentru ridicarea de către defunct a unei construcţii pe terenul unui terţ, obligaţia de a transfera proprietatea în temeiul unui antecontract de vânzare-cumpărare imobiliară încheiat de defunct în calitate de promitent cumpărător.
Dacă masa succesorală este alcătuită din bunuri provenind din două sau mai multe moşteniri succesive, partajul se va face în ordinea deschiderii succesiunilor, separate sau în cadrul aceluiaşi proces.
II. Bunurile care fac obiectul partajului, deşi nu există la data deschiderii moştenirii.
În această categorie de bunuri se include:
- bunurile care intră în patrimoniul succesoral după deschiderea moştenirii, ca urmare a subrogaţiei reale cu titlu universal, cum este de exemplu cazul în care se încheie actul autentic de vânzare-cumpărare translativ de proprietate pentru un teren contractat de defunct înaintea decesului printr-un antecontract;
- bunurile care sunt aduse în masa succesorală ca efect al reducţiunii liberalităţilor excesive;
- bunurile care sunt aduse la masa sucecesorală ca efect al raportului donaţiilor;
- fructele naturale, civile şi industriale produse de bunurile succesorale după data deschiderii succesiunii;
- îmbunătăţirile aduse de coindivizari bunurilor succesorale după data deschiderii succesiunii dacă nu sunt atribuite celui care le-a făcut;
Terenurile agricole asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate al defunctului în condiţiile legii 18/1991.
III. Bunurile care deşi există în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii nu sunt supuse partajului
În această categorie intră:
- bunurile individual determinate sau creanţele lăsate de defunct cu titlu de legat particular, acestea cuvenindu-se legatarilor de la deschiderea succesiunii;
- bunurile care prin natura sau destinaţia lor nu sunt susceptibile de a fi împărţite, cum sunt amintirile de familie, diplomele, decoraţiile. De asemenea, nu sunt partajabile decât cu acordul tuturor coindivizarilor părţile din imobile destinate prin natura lor folosinţei în comun. În sfârşit, nu este supus partajului dreptul real de folosinţă asupra locurilor de veci şi lucrărilor funerare, acesta urmând a fi exercitat în indiviziune.