Sistemul de învăţământ are tot mai mult de suferit pe zi ce trece. De la o vreme încoace se discută tot mai mult despre posibilele disponibilizări din sistemul educaţional.
Pentru a afla adevărata situaţie a profesorilor din Argeş am luat legătura cu domnul inspector şcolar general Gabriel Bratu.
Domnul inspector asigură că pe perioada acestui an nu vor avea loc disponibilizări. Se discută despre comasarea unor şcoli, despre reducerea unor posturi vacante, în niciun caz despre disponibilizări. Orice măsură care se va lua nu va afecta personalul didactic titular, cel cu contractul de muncă pe perioadă nedeterminată. Măsurile vor fi luate după data de 1 septembrie 2010, iar persoanele ce lucrează în calitate de suplinitor cu contract de muncă pe o perioadă determinată decizia de numire le va expira pe 31 august 2010. Inspectoratul şcolar nu are nicio relaţie de muncă cu acei suplinitori după 31 august, decât cu cei care vor susţine concursurile pentru ocuparea locurilor vacante. Inspectoratul are o anume responsabilitate doar faţă de elevi şi faţă de personalul didactic titular.
Totalul de persoane cu contract de muncă în sistemul educaţional este de 10.089, dintre care circa 2000 lucrează cu contract de muncă pe o perioadă determinată.
O altă situaţie aparte o reprezintă cadrele didactice ieşite la pensie, dar care continuă să îşi continue meseria primind un număr mai mic de ore. Numărul persoanelor aflate în această situaţie este de 46 de persoane care primesc ore suplinitoare, iar aceste cadre didactice primesc ore pentru că există un deficit de cadre didactice în alte domeni, fiind vorba de aria curiculară a disciplinelor numite "arte", respectiv absolvenţi de arte plastice, de conservator şi este vorba de acele cadre didactice pe care nu le putem asigura din lipsă de personal calificat care să poată deveni titular.
În privinţa investiţiilor în cadrul sistemului educaţional din Argeş nu putem discuta foarte clar, întrucât domnul inspector a precizat că vom putea vorbi despre acest lucru după ce va fi aprobat bugetul şi se vor şti liniile de finanţare pe care ministerul le va deschide pentru anul şcolar viitor. Prioritare vor fi practic lucrările deja începute, cum ar fi la Grupul Şcolar Ştefăneşti, la Grupul Scolar tehnologic Câmpulung şi la Dimitrie Dima Piteşti, adică lucrările deja începute. Investiţia acestor trei lucrări se ridică undeva la câteva zeci de miliarde, dar sunt investiţii strict gestionate de minister şi nu de Inspectoratul Şcolar. În privinţa bugetului local acordat inspectoratului pentru diversele proiecte de reabilitare ale unităţilor şcolare domnul inspector a declarat că inspectoratul nu primeşte nici un ban de la bugetul local şi că toate investiţiile făcute din acest buget sunt strict gestioate de primărie, unde primăria are un rol de partener în contract, inspectoratul având rolul doar de a propune primăriei diversele proiecte, iar de partea financiară se ocupă strict primăria.
Un lucru alarmant este acela că din 1990 până în momentul de faţă numărul copiilor absolvenţi de 8 clase a scăzut la jumătate. În anul 1990 numărul copiilor absolvenţi de 8 clase era în jur de 13000 pe an, iar în momentul de faţă este de circa 6300 pe an.
În ultimii 2 ani investiţiile au fost îndreptate preponderant către mediul rural care se află într-un stadiu mai avansat de necesitate al reabilitării şi aceste investiţii au fost diminuate aproape la jumătate din lipsa fondurilor.
Ar mai trebui investit în campusurile de cazare a elevilor. Peste o săptămână va avea loc olimpiada de chimie şi vor trebuii cazaţi 400 de elevi şi 100 de cadre didactice, persoane ce vor avea nevoie de cazare şi mâncare . Dacă lucrările la Dimitrie Dima erau finalizate toate aceste persoane puteau fi duse într-un spaţiu nou amenajat şi în nişte condiţii mai bune.
O altă problemă o reprezintă grădiniţele care sunt supraîncărcate şi ar trebui găsite soluţii pentru ca acestea să nu mai funcţioneze la scările blocurilor.
În ultima perioadă datorită necesităţiilor foarte mari de care au nevoie diversele unităţi şcolare din judeţ oamenii vin şi depun cereri, chiar şi proiecte în cadrul cărora specifică de ce anume au nevoie şi ce probleme grave trebuiesc rezolvate. Ca un exemplu o şcoală anume are nevoie de centrală termică întrucât pe timp de iarnă nu se pot desfăşura cursurile din cauza temperaturilor foarte scăzute.