În perioada tranziţiei, una din principalele caracteristici ale agriculturii româneşti o reprezintă lipsa cronica a capitalului. Aceasta a determinat creşterea ineficienţei în alocarea resurselor, cu consecinţe asupra creşterii şi competitivităţii fermierilor români şi a întregului sector agricol. Agricultura României rămâne o agricultură de subzistenţă, problemele structurale ale acesteaia fiind dificil de rezolvat.
În cele ce urmează deputatul de Argeş, Constantin Tămagă, ne-a prezentat câteva propuneri legislative, pentru îmbunătăţirea agriculturii din România, dar care au fost respinse de senat.
Legea Pâinii
Această lege este doar un generic pentru o lege mult mai amplă. Proiectul prevedea o paletă largă de măsuri de sprijin pentru agricultură, nefiind vorba numai de grâu şi de pâine, ci era vorba de sprijinul agricultorilor şi a fermierilor în vedera realizarii unei activităţi performante a măririi producţiei la toate culturile agricole şi zootehnice.
Ea se încadra într-un program mai amplu de dezvoltare, şi era în programul nostru pentru guvernare, numai că majoritatea parlamentară şi cea care formează guvernul României, a considerat că nu este una din priorităţile actuale, şi nu a întrunit majoritatea. De ce? Este foarte greu să spun pentru că toţi, în momentul de faţă iau agricultura ca prioritate, dar atunci când trebuie să se pună în practică se observă că nu se face nimic. Eu sper să fie luate însă nişte măsuri benefice pentru producătorii agricoli. Ce am de precizat este faptul că eu sunt unul din iniţiatorii acestei legi care nu a îndeplinit majoritatea, de altel nici în comisia de agricultură, dar era de aşteptat pentru că Parlamentul nu funcţionează după priorităţi, ci după cutume parlamentare politice. Dacă este o iniţiativă a opoziţiei nu trece, dar dacă este o iniţiativă a puterii trece. Astăzi se guvernează în contra partid şi după interese, altele decât cele ale cetăţeanului.
Legea arendării
Legea arendării, 16/94, a mai fost modificată, însă nici până în ziua de azi din păcate nu corespunde în totalitate problemelor cu care se confruntă, pe de o parte producătorii agricoli, şi pe de altă parte cei care fac exploataţii, inclusiv prin arendarea de terenuri şi se consideră că este nevoie de o îmbunătăţire din acest punct de vedere.
Un contract de arendă este până la urmă un contract civil între părţi, şi el trebuie să se supună întregii legislaţii. În acest domeniu nu poţi să reglementezi prinr-o singură lege nici nivelul arendei, şi mai ales cred că trebuiesc lăsate acele posibilităţi între părţi, de intelegere, care stabilite odată în contract, apoi trebuiesc neapărat respectate de toti participanţii.
Alte propuneri bine-nţeles neaprobate
Noi am avut foarte multe propuneri, incluse toate într-o moţiune simplă împotriva actualei guvernări pe linie agricolă, măsurile fiind foarte multe. Subvenţionarea agriculturii pentru această toamnă cu 15milioane lei vechi pe hectar, aceasta find principala măsură, însă din păcate nici aceasta nu a fost aprobată. Deşi moţiunea a trecut, hotărârea de guvern prevede doar o subvenţie de 2 milioane lei vechi la hectar, lucru inadmisibil pentru agricultori, ţinând cont că întreţinerea unui hectar este 35-40 milioane lei vechi.
Au fost foarte multe propuneri şi pe linie de irigaţii, pe linie de dezvoltare rurală, pentru că nu este vorba nu numai de agricultură ci şi cea ce definim cu toţii măsuri de dezvoltare rurală ele sunt analizate, însuşite, votate, însă guvernul refuză să le pună în practică şi singura sancţiune pe care poate să o primească este aceea pe care poate să o dea cetăţeanul atunci cand merge la vot.