În prezent nu există un act normativ special care să reglementeze coerent şi deplin parteneriatul public-privat (PPP).
Cadrul legal aplicabil proiectelor de PPP se regăseşte în legislaţia aplicabilă contractelor de concesiune de lucrări şi de concesiune de servicii, respectiv OUG nr. 34/2006 şi normele metodologice privind atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii (HG nr. 71/2007).
PPP sunt astfel asimilate contractelor de concesiune de lucrări şi servicii.
II. REGLEMENTĂRI ŞI BUNE PRACTICI LA NIVEL EUROPEAN
La nivel comunitar nu există norme specifice care să reglementeze crearea PPPI.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a publicat la data de 5 februarie 2008 o Comunicare interpretativă privind aplicarea dreptului comunitar în domeniul contractelor de achiziţii publice şi al concesiunilor în cazul PPPI.
Statele membre ale UE acordă un interes deosebit PPP, adoptând soluţia cooperării, în diferite forme, dintre autorităţile publice şi mediul de afaceri, în scopul asigurării finanţării, construcţiei, renovării, managementului, întreţinerii unei infrastructuri sau furnizării unui serviciu, ca posibilitate de dezvoltare economică, cu aplicaţii diferite şi în domenii diverse: infrastructură, sănătate, educaţie, instituţii de detenţie, apă, energie, transport, telecomunicaţii, etc.
Statele europene care utilizează frecvent PPP, atât la nivel central, cât şi local, sunt: Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Spania, Irlanda, Portugalia, marea majoritate dintre ele având organizate unităţi specializate de coordonare a PPP la nivel de instituţii centrale şi locale.
III. INIŢIATIVA PARLAMENTARĂ DE REGLEMENTARE A PPP
La Senatul României a fost înregistrată cu nr. L184/ 2010, un Proiect de lege privind parteneriatele încheiate între sectoarele public şi privat, iniţiată de un grup de parlamentari, care din punct de vedere al stadiului procesului legislativ se află în prezent în lucru, la comisiile permanente ale Senatului.
Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea proiectării, finanţării, construcţiei, operării, reabilitării, dezvoltării, leasingului şi transferului oricărei lucrări publice, bun sau serviciu public care se realizează prin procedura parteneriatului public-privat.
IV. CNIPMMR SUSŢINE NECESITATEA REGLEMENTĂRII PPP
Consiliul Naţional al IMM-urilor din România susţine necesitatea adoptării unei legislaţii naţionale complete şi coerente în domeniul parteneriatelor public-private instituţionale.
Potrivit declaraţiei preşedintelui CNIPMMR - prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, avantajele parteneriatelor public-private sunt multiple, vizând o serie de soluţii diverse de finanţare privată a proiectelor publice; reducerea costurilor pentru administraţiile centrale sau locale; utilizarea know-how-ului şi a managementului privat în cadrul proiectelor publice; eficienţă crescută în dezvoltarea proiectului; o perioadă de implementare redusă; inovaţie tehnică şi un nivel mai ridicat al calităţii serviciilor furnizate; contribuie la absorbţia integrală a fondurilor structurale alocate; reducerea costurilor de realizare a infrastructurii prin valorificarea eficacităţii şi potenţialului inovativ al unui sector privat competitiv, atât în ceea ce priveşte costurile, cât şi indicatorii de calitate.
„De asemenea, parteneriatele public - private duc la repartizarea costurilor de finanţare a infrastructurii pe toată durata de viaţă a activului, îmbunătăţirea partajării riscurilor între participanţii din sectoarele public şi privat; recunoaşterea rolului central pentru sectorul privat în elaborarea şi punerea în aplicare a strategiilor pe termen lung destinate programelor industriale, comerciale şi de infrastructură de mare amploare; asigurarea creştererii cotelor de piaţă ale companiilor din România în domeniul achiziţiilor publice pe pieţele UE şi ale ţărilor terţe, precum şi mobilizarea fondurilor private şi punerea acestora în comun cu resursele publice." a mai declarat Ovidiu Nicolescu - preşedinte Consiliul Naţional al IMM-urilor
Aceste beneficii sunt extrem de importante în actualul context economic, statele membre urmărind să accelereze ritmul investiţiilor ca răspuns la criza economică, luând în considerare, totodată, necesitatea de a menţine disciplina bugetară.
În calitate de vicepreşedinte CNIPMMR, Ion Glişcă consideră că este necesară o atentă reglementare şi monitorizare a procedurilor de selecţie a partenerului privat şi a derulării proiectelor de PPP, precum şi un efort sporit pentru gestionarea riscurilor aferente.
„Derularea proiectelor de parteneriat public - privat trebuie atent monitorizată datorită riscurilor. Dintre acestea pot aminti: experienţa redusă a autorităţilor centrale şi locale în acest domeniu, inexistenţa la nivel naţional a unei baze de date centralizată a proiectelor PPP care s-au derulat şi a unui portofoliu de proiecte ce ar putea fi derulate prin PPP" a susţinut Ion Glişcă.
V. PROPUNERI FORMULATE DE CNIPMMR CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND PARTENERIATELE ÎNCHEIATE ÎNTRE SECTOARELE PUBLIC ŞI PRIVAT
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România - CNIPMMR apreciază iniţiativa parlamentară de elaborare a Proiectului de lege privind parteneriatele încheiate între sectoarele public şi privat. Totodată, CNIPMMR formulează următoarele propuneri de completare şi îmbunătăţire a conţinutului acestuia:
- Ø completatarea scopurilor reglementării PPP (art. 2 din proiect) cu scopul promovării şi
aplicării PPP în România pentru absorbţia integrală a fondurilor structurale alocate; în Comunicarea COM(2009) 615 final, Comisia Europeană menţionează că: "Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 oferă statelor membre oportunităţi importante de a pune în aplicare programele operaţionale prin intermediul PPP-urilor dezvoltate în colaborare cu BEI, sectorul bancar, fondurile de investiţii şi cu sectorul privat, în general";
- Ø completarea proiectului cu un capitol distict privind PPP-urile dintre autorităţile publice şi sectorul privat, inclusiv
organizaţii patronale şi sindicale, în domeniul elaborării, derulării şi implementării de proiecte din fondurile structurale;
- Ø completarea proiectului cu reglementări speciale privind accesul IMM-urilor la PPP;
- Ø recunoaşterea explicită a posibilităţii derulării de PPP cu sectorul non-profit, în special cu organizaţiile patronale şi
sindicale, care deţin competenţe şi o importantă experienţă;
- Ø explicitarea reglementărilor aplicabile şi a condiţiilor legale în cazul PPP din domeniul contractelor care au fost declarate
cu caracter secret de către autorităţile abilitate (art. 10 lit. a din proiect);
- Ø reglementarea criteriilor şi condiţiilor legale pentru elaborarea şi aprobarea de către autorităţile publice a normelor
proprii pentru înfiinţarea comisiilor, elaborarea criteriilor şi derularea etapelor de definire a proiectului public-privat şi de selecţie a investitorilor privaţi (art. 20 din proiect);
- Ø completarea capitolului VII - Sancţiuni, cu prevederi privind cuantumul penalităţilor şi condiţiile aplicării măsurilor
administrative în cazul neîndeplinirii contractului de ambele părţi, inclusiv de autoritatea contractantă;
- Ø reducerea la 30 de zile a termenului pentru emiterea de norme metodologice (art. 47);
- Ø valorificarea avantajelor parteneriatului dintre componenta publică şi cea privată în realizarea unor obiective majore de
investiţii;
- Ø înfiinţarea unei comisii interministeriale pentru PPP (formată din reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice,
Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei, etc., în funcţie de specificul proiectelor vizate), care să aprobe implementarea proiectelor naţionale majore prin intermediul unui PPP şi să stabilească cu exactitate participarea statului în respectivele PPP (potrivit modelului grec);
- Ø înfiinţarea unui organism central, care să asigure: promovarea parteneriatului public-privat; identificarea proiectelor
care pot fi implementate prin PPP; asistenţă acordată autorităţilor contractante pe parcursul selecţiei partenerului privat sau monitorizarea implementării PPP pe parcursul derulării proiectului (în mod similar cu PPP Task Force din Marea Britanie, Italia, Germania sau Grecia).
- Ø asigurarea unui tratament corespunzător al datoriilor şi deficitelor PPP, prin: examinarea implicaţiilor acordurilor de
finanţare revizuite asupra tratamentului contabil al activelor PPP-urilor şi emiterea de clarificări cu privire la tratamentul contabil actual al PPP-urilor în cadrul conturilor naţionale; oferirea de orientări cu privire la tratamentul contabil al garanţiilor oferite în contextul proiectelor PPP; oferirea în continuare de sfaturi clare solicitanţilor cu privire la înregistrarea din punct de vedere statistic a contractelor individuale privind PPP-urile.
- Ø asigurarea cadrului pentru a îmbunătăţi informaţiile disponibile şi diseminarea cunoştinţelor şi know-how-ului
relevant, prin: dezvoltarea de proiecte PPP pilot care ar putea servi ca model de bune practici, bună guvernanţă şi soluţii, care să poată fi reproduse la scară mai largă, cu folosirea elementelor de asistenţă tehnică ale programelor de finanţare relevante; elaborarea de norme de aplicare a PPP-urilor în cazul unor forme mai simple ale acestora, precum contractele de concepere, dezvoltare şi exploatare; diseminarea bunelor practici şi colaborarea cu celelalte state membre în acest domeniu.