Restanţele la bănci ale argeşenilor au crescut de 20 de ori

Îşi mai aduce cineva aminte ce vremuri trăiam prin 2007? Toţi ne gândim la ele, numai că în prezent trecem printr-o perioadă extrem de dificilă. Dacă în iulie 2007 argeşenii aveau la bănci restanţe de 12,6 milioane Ron, acestea au ajuns în iulie 2011 la 248,3 milioane Ron. Adică restanţele au crescut de aproape 20 de ori. Dacă în 2007 creditele neperformante în lei reprezentau doar 0,72%, acum au ajuns la 13,38%. În aceste condiţii stăm şi ne gândim cât timp vor mai rezista băncile până la un faliment în grup. La credite neperformante, Argeşul ocupă poziţia a 17-a.

Evoluţia comportamentului financiar la argeşeni

 Sursa: BNR

Aşa cum era de aşteptat, datorită condiţiilor economice, restanţele la credite au "explodat" în ultimii ani crescând de aproximativ 20 de ori din 2007 până în 2011. Această evoluţie a fost în principal determinată de două mari trenduri: reducerea veniturilor debitorilor sau chiar pierderea lor în totalitate în cazul concedierilor şi creşterea puternică a ratelor în cazul creditelor în euro, dar mai ales în franci eleveţieni, datorată deprecierii cursului de schimb al monedei naţionale faţă de acestea.

Nu trebuie trecută cu vederea nici uşurinţa cu care s-au acordat anumite credite în perioada 2007-2008 şi aici mă gândesc în primul rând la faimaosele credite "cu buletinul", dar nici lejeritatea cu care BNR a supravegheat piaţa în acea periodă fără a lua măsuri de limitare a creditului într-o perioadă în care era evident derapajul aproape necontrolat al unui anumit tip de creditare. Regulamentul de limitare a creditării în valută lansat în dezbatere de către BNR în urmă cu câteva zile este o măsură tardivă şi chiar contraproductivă în condiţiile economice actuale când la ordinea zilei este relansarea creditării (care aşa cum se vede din cifre a scăzut semnificativ în ultimul an şi tendinţa este în continuare de scădere) şi a consumului şi nu limitarea acestora. BNR este cam cu 4 ani întârziere cu acest regulament şi la ora actuală este ca şi un pompier care se prezintă la incediu după ce a a ars tot pentru a constata şi a lua măsuri, deşi nu mai are ce să ardă în viitor. Este aberant să încerci să restricţionezi o creditare care oricum este în scădere şi abia se târăşte, fiind oricum "restricţionată" de piaţă şi condiţiile ecnomice actuale.

 Nu este prima dată când BNR adoptă varianta "sigură", dacă ne amintim de perioada 1990-2000 când dobânzile la credite erau prohibitive şi regulamentele de creditare impuse de BNR extrem de stricte cu scopul de a controla masa monetară şi a reduce inflaţia. Consecinţa o cunoaştem deja şi s-ar putea să o mai trăim încă odată, ca un deja-vu: încetinirea sau chiar lipsa creşterii ecnomice care poate duce la o situaţie extrem de periculoasă în contextul actual: stagnare economică pentru mulţi ani de acum înainte.

În ceea ce priveşte evoluţia economiilor populaţiei ar putea părea paradoxală tendinţa de creştere din ultimii ani, dar aceasta confirmă teoria economică potrivit căreia în vremuri de criza şi incertitutdine economică populaţia reduce consumul şi favorizează economisirea. În condiţiile actuale, când aceasta este zi de zi asaltată cu mesaje "apocaliptice" venite din partea mass-media este de înţeles apetenţa pentru economisire. Aceasta se vede şi în scăderea cosumului în perioada analizată, acesta fiind practic lovit din două părţi: lipsa creditării şi înclinaţia psihologică spre economisire a populaţiei în vremuri  de criză.