Persoanele care au teren la ţară pot primi bani frumoşi de la Uniunea Europeană dacă realizează proiecte viabile. Pentru a afla ce proiecte ar putea dezvolta o familie şi câţi bani poate primi am discutat cu senatorul de Argeş, Constantin Tămagă.
Bani pentru tinerii până în 40 de ani
Prin măsura 1.1.2. care se referă la tinerii care se reîntorc la ţară pentru a-şi înfiinţa o gospodărie. Pentru a accesa bani pe această măsură trebuie să îndepliniţi câteva condiţii obligatorii cum ar fi: existetnţa a minim 6 hectare de teren agricol, iar dacă se ocupă de creşterea animalelor trebuie să aibă un număr minim de animale (10 vaci, 50 oi sau alte animale) şi poate primi până la 25.000 de euro nerambursabili. Tinerii trebuie însă îşi mute domiciliul la ţară şi să nu aibe datorii la bănci, la bugetul de stat.
15.000 de euro pentru fermele de subzistenţă
Prin măsura 1.4.1 care se referă la fermele de subzistenţă, persoanele interesate pot acecsa până la 15.000 de euro nerambursabili. Banii obţinuţi se investesc în dezvoltarea unei ferme existente pentru consumul propriu iar surplusul de producţie va fi valorificat. Pentru acest program nu există însă limită de vârstă.
Ţăranii nu mai primesc subvenţii
În momentul actual, prin măsurile luate de Guvern s-au tăiat toate plăţile directe şi subvenţiile pentru producătorii agricultorii, începând cu 2010. Pentru anul 2009 se fac totuşi plăţile restante. Agricultorii se pot bucura de un preţ redus la motorină cu 1,1 lei / litru, întrucât preţul nu mai conţine toate accizele. Agricultorul trebuie să cumpere motorina cu banii integral, urmând ca în decurs de 3 luni să îşi recupereze diferenţa.
Măsurile lui Tămagă
Pentru ca satul românesc să meargă într-o direcţie mai bună, senatorul Tămagă propune o serie de măsuri de care ţăranii să poată beneficia.
Tămagă crede că trebuie să revenim la o subvenţie pentru agricultori de cel puţin 100-150 euro / ha, având în vedere că în UE subvenţia este de 300-400 euro. Fără acordarea subvenţiei la români practic se creează o concurenţă neloială. Produsele româneşti concurează cu produsele afară care au în componenţa preţului şi subvenţia care reprezintă circa 40%.
Subvenţiile nu mai trebuie alocate pentru terenurile necultivate. De asemenea, terenurile neexploatate ar trebui să aibă şi un regim fiscal de impozitare diferit (mai mare) pentru a se creea interesul ţăranului de a exploata terenul respectiv.
Preţurile produselor agricole pot fi controlate doar cu revenirea la înfiinţarea rezervelor de stat la principalele produse. TVA- ar trebui să scadă pentru produse de bază cum ar fi: pâinea, laptele, carnea, uleiul, zahărul.
Guvernanţi ar trebui să revină şi la acordarea creditului agricol precum şi la legea calamităţilor naturale care îi ajută pe agricultori în situaţii de forţă majoră.