În ultima perioadă vedem numai certuri la guvernare, şi nimic să se facă pentru populaţia care o duce din ce în ce mai greu.
Pentru a vedea cum stă totuşi situaţia am apelat la senatorul de Argeş, Mircea Cinteză (foto), care ne lămureşte în privinţa câtorva probleme:
De ce nu sunt plătite firmele care au lucrat cu statul ... în felul acesta generandu-se un blocaj financiar ?
Guvernul a declarat ca prioritate plata arieratelor şi a şi făcut-o până la limita fondurilor disponibile. Deoarece veniturile rezultate din taxe şi impozite s-au redus drastic în prima parte a anului, paralel cu o scădere (contracţie, după termenul utilizat de specialişti) de peste 7% a economiei, plata arieratelor s-a încetinit, fără a se putea vorbi însă de un blocaj.
În condiţiile de contracţie a economiei şi deci de o reducere a veniturilor datorate statului, disponibilul de monedă pentru a plăti datoriile publice poate proveni din reducerea cheltuielilor. Acest lucru se poate face prin reducere de personal sau prin reducere de salarii. Nici una din aceste două măsuri nu a fost aplicată în mod consistent până în prezent, în primul rând deoarece legislaţia actuală a muncii nu permite decât cu mare greutate oricare din aceste intervenţii. Reducerea voluntară a veniturilor la stat nu a fost acceptată de cei vizaţi. În consecinţă, disponibilul de monedă prin aceste măsuri majore de reducere a cheltuielilor nu s-a realizat.
Pe termen mediu sunt două soluţii care pot genera bani: 1. investiţii care să creeze locuri de muncă şi 2. stimularea circulării banilor în economie (blocaţi acum de către bănci de teamă că nu-şi vor primi la timp creditele de la cei aflaţi în dificultate). Prin circulaţia banilor s-ar putea readuce condiţiile de reluare a creditărilor, cu creşterea în consecinţă a producţiei şi deci a veniturilor statului.
Programul de investiţii îşi continuă cursul anunţat, dar în doar şapte sau opt luni de la declanşarea crizei, rezultatele încă nu sunt consistente. Reluarea circulaţiei banilor se face, de exemplu, şi prin programul Prima casă, care oferă şi condiţii de creditare, şi circulaţie monetară. O modalitate de creştere a circulaţiei banilor în piaţa internă ar fi reducerea importurilor, în prezent absurd de mare, în special la produse agricole. Din păcate, măsurile de sprijin a producţiei agricole interne nu sunt până acum semnificative.
De ce se împrumută Guvernul de la bănci când a contractat împrumutul cu FMI?
Banii de la FMI au fost împrumutaţi ÎN EXCLUSIVITATE pentru a fi depozitaţi la Banca Naţională, pentru a o sprijini să menţină cursul valutar. Acest lucru a fost reuşit până acum pe deplin, doar cu prima tranşă de împrumut, 5 miliarde Euro din 13 miliarde contractaţi. Dacă fenomenul va fi continuat cu succes, aceşti bani for fi treptat returnaţi către FMI de Banca Naţională, fără a fi plătiţi de către populaţie.
Banii de la Comisia Europeană sunt destinaţi, pe de altă parte, să fie folosiţi de guvern pentru a controla deficitul bugetar, deci pentru consum, în lipsa banilor proveniţi din taxe şi impozite, cum s-a arătat mai înainte. Primele trei miliarde au fost folosite în acest scop şi, până la jumătatea anului, ţinta de deficit bugetar de 2,7% este respectată. Este adevărat însă că rezultaul intermediar este mai puţin important, va conta cel de la sfărşitul anului, când nu mai pot fi translatate anumite operaţiuni de la un trimestru la altul.
În orice caz, până în prezent s-a reuşit menţinerea unui echilibru, cu menţinerea cursului valutar, cu menţinerea în bună măsură a veniturilor salariale şi în totalitate a pensiilor, fără mărirea taxelor sau impozitelor, cu un deficit bugetar sub control şi o reducere nu foarte amplă a locurilor de muncă.
Este necesar în primul rând accelerarea investiţiilor, stimularea producţiei interne în dauna importurilor şi măsuri suplimentare de stimulare a circulării banilor în interior, ca modalitate de activare a creditării şi, de aici, de accelerare a întregii economii.