Situaţia actuală a serviciilor de alimentare cu apă din judeţul Argeş se prezintă astfel:
- în judeţ sunt funcţionale 79 sisteme de alimentare cu apă (7 urbane şi 72 rurale);
- rata de conectare:
** zona urbană 89 %;
** zona rurală 63 %;
- populaţie deservită 452.630 loc. (70% din totalul populaţiei);
- sisteme centralizate: Piteşti, Curtea de Argeş, Câmpulung şi Costeşti (17 localităţi deservite - 3 municipii, 2 oraşe şi 12 comune periurbane) ;
- 2319 km reţea de distribuţie (644,8 km zona urbană, 1674,2 km zona rurală)
- 14 sisteme în curs de execuţie (OG 7/2006, alte surse) ;
- 119.686 m3/zi (cerinţa totală de apă) ;
- Staţii de tratare:
** Uzina Budeasa (Sistemul Piteşti) aflată în curs de reabilitare şi modernizare în cadrul Măsurii ISPA nr. 2003/RO/16/P/PE/026;
** Uzina Cerbureni (Sistemul Curtea de Argeş);
** Uzina Calea Pietroasă (Sistemul Câmpulung);
** 19 sisteme echipate cu staţii de clorinare .
Ce deficienţe au fost identificate?
În domeniul serviciilor de alimentare cu apă din judeţul Argeş au fost identificate următoarele probleme/deficienţe:
- zone deficitare în asigurarea cerinţei de apă: Platforma Cotmeana (debitul maxim disponibil pentru forajele la peste 300 m este de sub 2 l/s/foraj);
- 9 localităţi situate în zona rurală fără sisteme de alimentare cu apă ;
- deteriorarea calităţii apei captate datorită creşterii concentraţiei de suspensii în perioadele cu precipitaţii abundente şi în cele de nefuncţionare a UHE Capăţâneni-Vidraru în cazul Sistemului Curtea de Argeş;
- nesiguranţa sursei datorită problemelor deosebite în realizarea lucrărilor de reabilitare a facilităţilor de transport a apei brute din Sistemul Câmpulung, prelevarea apei făcându-se direct din galeria UHE-Voineşti;
- neasigurarea continuităţii serviciului datorită avariilor înregistrate la sistemele de transport şi distribuţie (procent pierderi 50-60% cu referire la apa prelevată din sursă); principalele cauze pentru apariţia avariilor sunt:
** cedarea tuburilor din oţel, vechi şi neprotejate datorită fenomenelor de coroziune a apei şi solului de pozare;
** ruperea branşmentelor datorită solicitărilor din trafic şi variaţiilor de presiune din sistem (de la min. 25 m la 60 m) de 2 - 3 ori/zi,
** vechimea tronsoanelor şi a instalaţiilor auxiliare;
** lipsa echipamentelor şi instalaţiilor auxiliare de sectorizare a sistemelor de distribuţie determină ca, pentru o avarie la un branşament individual, să se sisteze furnizarea apei pe zone importante;
- consumuri energetice specifice mari (2,1 kwh/m3 consum energetic pentru Sistemul Topoloveni-sursă subterană; 0,9 kwh/m3 consum energetic pentru Sistemul Curtea de Argeş-sursă de suprafaţă);
- materiale neconforme cu risc ridicat de depreciere a calitaţii apei (azbociment, otel neprotejat, branşamente din Pb);
- Sistemul Mioveni nu are sursă de apă proprie (în prezent asigurarea cerinţei de apă se face de la Staţia de Tratare a Uzinei Dacia-Renault);
- calitatea apei: parametri neconformi la Directiva 98/83/CEE şi Legea 458/2002 (în special: turbiditate, pesticide, COT, duritate, pH);
- eficienţa scazută a proceselor de tratare datorată echipamentelor şi instalaţiilor uzate şi nefuncţionale);
- inexistenţa unor surse suplimentare pentru asigurarea cerinţei de apă şi lipsa facilităţilor pentru combaterea efectelor poluărilor accidentale;
- gradul scăzut de siguranţă a proceselor de dezinfecţie (lipsa zonelor de protecţie sanitară - surse subterane).