Situaţia actuală a sistemelor de colectare a apei uzate la nivelul judeţului Argeş se prezintă astfel:
- 498,5 km lungime sisteme de colectare ape uzate (448,5 km zona urbană, 50 km zona rurală) ;
- populaţie conectată 255 706 l.e.;
- grad de conectare :
** zona urbană 61 %;
** zona rurală 2 %;
- 10 sisteme de canalizare existente (7 sisteme urbane, 3 sisteme rurale);
- 28 sisteme de canalizare aflate în curs de execuţie (OG 7/2006, alte surse);
Nivelul de tratare al apelor uzate din judeţul Argeş :
- zona urbană:
** nr. staţii de epurare (treaptă mecano-biologică): 6
- zona rurală
** nr. staţii de epurare (treaptă mecanică): 8
** nr. staţii de epurare (treaptă mecano-biologică): 1
În vederea asigurării conformării la Directiva 91/271/ECE şi NTPA 001/2002 Staţia de Epurare Piteşti se află în curs de reabilitare şi dezvoltare în cadrul Măsurii ISPA nr. 2003/RO/16/PE/026 (inclusiv treapta terţiară ).
Staţia de Epurare Mioveni se află în curs de reabilitare şi extindere (SF nr 315/2006) şi va avea tehnologia necesară pentru îndeplinirea cerinţelor de conformare la Directiva 91/271/EC şi NTPA 001/2002.
Ce deficienţe au fost identificate?
Problemele identificate la nivelul judeţului Argeş din punctul de vedere al colectării/tratării apelor uzate menajere sunt următoarele:
- lipsa sistemelor de canalizare în zona rurală;
- creşteri ale debitelor de apă uzată datorate apelor subterane infiltrate în reţeaua de canalizare;
- volume mari ale exfiltraţiilor de apa uzată cu impact asupra factorilor de mediu şi stării de sănatate a populaţiei;
- depuneri şi colmatări ale canalelor secundare datorate reducerii necesarului de apă şi nerealizării vitezei de autocurăţire;
- număr mare de avarii (ruperi ale îmbinărilor, prăbuşiri ale canalelor);
- utilaje vechi şi uzate în staţiile de pompare (consumuri specifice energetice mari) ;
- staţiile de epurare orăşeneşti şi municipale realizează grade de epurare cuprinse între 20 - 80 % pentru indicatorii specifici, ceea ce denotă atât deficienţe de exploatare şi întreţinere, cât şi utilizarea unor tehnologii de epurare învechite (exploatarea necorespunzătoare a treptei biologice, randamentul scăzut al instalaţiilor din treapta secundară)
- se remarcă eficienţa scăzută a proceselor de epurare în cazul staţiilor de epurare Costeşti, Topoloveni şi Curtea de Argeş, acestea transformându-se în surse de impurificare; nu toţi indicatorii de calitate ai apelor uzate deversate în emisari naturali se încadrează în limitele impuse prin normativele în vigoare, respectiv NTPA 001/2002 ;
- datorită faptului că nici o staţie de epurare din judeţul Argeş nu este în concordanţă cu standardele relevante privind descărcarea apelor uzate în receptori naturali există un impact major asupra apelor de suprafaţă din judeţul Argeş;
- lipsa unei strategii regionale în domeniul managementului nămolului.
Principalele cauze identificate în ceea ce priveşte ineficienţa staţiilor de epurare au fost:
- tehnologiile cuprinse în treptele de tratare biologice sunt depăşite, o mare parte a echipamentelor şi instalaţiilor fiind nefuncţionale (probleme deosebite înregistrându-se în procedeele de aerare) ;
- lipsa/ineficienţa echipamentelor şi instalaţiilor cuprinse pe linia nămolului, fiind necesare noi linii de concentrare şi deshidratare a nămolului ;
- lipsa treptei avansate de epurare (nitrificare-denitrificare şi defosforizare).
Facilităţile din sectorul sistemelor de alimentare cu apă din judeţul Argeş prezintă un grad de dezvoltare superior celui din domeniul sistemelor de colectare şi epurare a apei uzate. Din acest motiv, lucrările prioritare propuse în cadrul acestui proiect sunt destinate în special extinderii şi reabilitării sistemelor de canalizare.