În domeniul turismului, la 31 martie a.c. au fost în funcţiune 80 unităţi de cazare turistică (reprezentând 66,7% din cele 120 aflate în observare statistică), cu o unitate mai mult decât la aceeaşi dată din anul precedent. Comparativ cu sfârşitul lunii februarie 2010, numărul unităţilor de cazare turistică în funcţiune a crescut cu 6,7% (cu cinci unităţi mai mult).
Cele mai multe unităţi de cazare în funcţiune au fost din categoria hoteluri (cu o pondere de 33,8% în totalul unităţilor în funcţiune), fiind urmate de pensiunile turistice rurale şi agroturistice (cu o pondere de 32,5%) şi de pensiunile turistice urbane (cu o pondere de 20,0%). Celelalte categorii de unităţi de cazare turistică au reprezentat 13,7% din totalul celor aflate în funcţiune, greutatea specifică cea mai mare fiind înregistrată la vilele turistice (au avut o pondere de 3,8% din total).
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică a fost în primul trimestru al anului curent de 254,9 mii locuri-zile, peste jumătate (57,4%) fiind oferită de hoteluri. Pensiunile turistice rurale şi agroturistice au oferit 13,7% din capacitatea de cazare în funcţiune, pensiunile turistice urbane 9,8%, cabanele turistice 7,5%, diferenţa (11,6%) fiind oferită de celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică.
Comparativ cu primul trimestru al anului 2009, capacitatea de cazare în funcţiune a unităţilor de cazare turistică s-a redus pe ansamblu cu 0,3% (-0,7 mii locuri-zile), cauza fiind oferta restrânsă înregistrată la unităţile din categoriile hosteluri (-50,8%), cabane turistice (-14,9%), vile turistice (-10,4%) şi hoteluri (-0,2%), unităţi cu pondere ridicată în totalul unităţilor de cazare în funcţiune. Ofertă de cazare superioară celei din perioada corespunzătoare a anului 2009 s-a înregistrat la unităţile din categoriile moteluri (+41,5%), pensiuni turistice rurale şi agroturistice (+19,1%), tabere de elevi şi preşcolari (+17,9%) şi pensiuni turistice urbane (+13,6%).
Pe zone turistice, oferta semnificativă de locuri de cazare a venit din partea unităţilor situate în oraşul reşedinţă de judeţ (46,1% din total) şi a celor din zona montană (36,1%). Din punct de vedere al confortului, cele mai multe locuri-zile au oferit unităţile clasificate cu 3 stele (45,5% din total) şi unităţile clasificate cu 2 stele (36,2%).
Numărul de sosiri ale turiştilor înregistrate în structurile de cazare turistică în primele trei luni ale anului curent a fost de 17,1 mii, dintre acestea 87,0% (14,9 mii sosiri) aparţinând turiştilor români şi 13,0% (2,2 mii sosiri) turiştilor străini.
Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, numărul sosirilor turiştilor în structurile de cazare turistică a scăzut cu 20,6% (-4,4 mii), evoluţie determinată de reducerea cu 21,3% a numărului de sosiri ale turiştilor români (-4,0 mii) şi de reducerea cu 16,1% a numărului de sosiri ale turiştilor străini (-0,4 mii).
Unităţile de cazare turistică care au înregistrat cel mai mare număr de sosiri au fost hotelurile (61,2% din total), la polul opus situându-se bungalourile care au atras doar 0,3% din totalul turiştilor sosiţi.
Pe zone turistice, aproape jumătate din totalul sosirilor au fost înregistrate în oraşul reşedinţă de judeţ (48,1%), zona montană înregistrând aproape o treime din sosirile turiştilor (31,2%) iar zona alte localităţi şi trasee turistice peste o cincime din sosirile turiştilor (20,6%). Pe categorii de clasificare, cele mai mute sosiri s-au înregistrat în unităţile de 3 stele (51,2% din total) şi în cele de 2 stele (36,0%).
Cei mai mulţi turişti străini înregistraţi în structurile de cazare turistică (89,7%) au provenit din ţări europene. Pe primele locuri, după ţara de provenienţă, s-au situat turiştii din Franţa (29,2% din totalul sosirilor turiştilor străini), urmaţi de cei din Italia (15,0%) şi din Germania (10,8%).
Numărul de înnoptări realizate în structurile de cazare turistică a fost în perioada analizată de 37,0 mii, din care 30,1 mii înnoptări ale turiştilor români (81,4% din total) şi 6,9 mii înnoptări ale turiştilor străini (18,6%). Faţă de primele trei luni ale anului 2009, numărul total de înnoptări s-a redus cu 11,1%. Analizând evoluţia numărului de înnoptări în funcţie de ţara de rezidenţă, se observă că înnoptările turiştilor români s-au redus cu 11,0% iar înnoptările turiştilor străini cu 11,6%.
Analiza repartiţiei numărului de înnoptări pe tipuri de unităţi de cazare turistică ne arată că cele mai multe au fost înregistrate în hoteluri (69,2% din total), cele mai puţine (0,1%) totalizând unităţile de tip bungalou.
Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în oraşul reşedinţă de judeţ (53,8% din total) şi în zona montană (33,3%), restul înnoptărilor (12,9%) fiind realizate în alte localităţi şi trasee turistice. Din punct de vedere al confortului, majoritatea înnoptărilor (83,5% din total) au fost înregistrate în unităţile de 3 şi 2 stele.
Înnoptările turiştilor străini au fost realizate în proporţie de peste 80,0% de turişti care au provenit din ţările europene. Într-un clasament al ţărilor din care provin turiştii străini, după ponderea numărului total al înnoptărilor realizate de aceştia, pe primul loc se situează Franţa (28,4%), urmată de Italia (12,3%) şi Israel (7,7%).
În perioada 1.01 - 31.03.2010 indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost de 14,5%, cu 1,8 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2009. Indici de utilizare netă mai mici decât în anul precedent s-au înregistrat la majoritatea tipurilor de unităţi, scăderile fiind cuprinse între 1,3 puncte procentuale (la cabane turistice) şi 21,1 puncte procentuale (la moteluri). Hotelurile au înregistrat în primul trimestru al anului curent un indice de utilizare netă a capacităţii de cazare mai mare cu 0,2 puncte procenuale faţă de cel înregistrat în perioada similară din anul precedent.
În perioada analizată, indici de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică peste valoarea medie a judeţului au înregistrat motelurile (29,3%), taberele de elevi şi preşcolari (20,5%) şi hotelurile (17,5%). Celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică au înregistrat indici de utilizare netă sub media judeţului, cu niveluri cuprinse între 12,6% (pensiunile turistice urbane) şi 3,1% (bungalourile).
După zona turistică, indici de utilizare netă peste media judeţului au înregistrat numai unităţile din oraşul reşedinţă de judeţ (16,9%), iar după categoria de clasificare unităţile neclasificate pe stele (20,5%), unităţile de 3 stele (15,0%) şi cele de 2 stele (14,8%).