În ultima perioadă apar din ce în ce mai des ştiri cu privire la restanţele la credite înregistrate la nivel naţional şi la nivelul Judeţului Argeş! Situaţia este într-adevăr îngrijorătoare mai ales în contextul faptului că Argeşul a intrat pe locul 8 în top 10 al judeţelor cu cele mai mari restanţe la credite. Volumul acestora se ridică, potrivit ultimelor statistici ale BNR, la 8,56 % din volumul total al creditelor. Practic aproape un credit din 10 acordate în judeţ este la momentul actual restant.
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât volumul creditelor restante a explodat practic în ultimul an, de la 89,82 mil. Lei la 227,4 mil. Lei, o creştere de peste 250 %.
Cauzele acestui fenomen sunt multiple şi ele pot fi identificate şi pe baza alocării acestor restanţe în funcţie de moneda creditului. Astfel, majoritatea restanţelor se înregistrează la creditele în lei, acestea fiind cu aproximativ 25 % mai ridicate decât la cele în valută.
Acest fapt se datorează în primul rând tipului de credite pe care fiecare monedă îl comportă. Leul, ca monedă de împrumut este specific, mai ales la nivelul populaţiei, creditelor pentru nevoi personale, achiziţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, autoturisme, etc. Acest tip de credit este şi primul afectat de restanţe în cazul în care cel care s-a împrumutat înregistrează o diminuare drastică a venturilor.
Uitându-ne la evoluţia economică din ultimul am putem pune această creştere explozivă a restanţelor la creditele în moneda naţională atât pe seama creşterii şomajului cât şi a reducerii cu 25% a veniturilor unei largi categorii de popultaţie, adică personalului bugetar.
O altă cauză a diminuării veniturilor populaţiei o reprezintă şi restrângerea activităţii economice ca efect al actualei crize financiare care a lăsat urme adânci în peisajul de afaceri autohton. Merită să amintim doar câteva falimente de răsunet, cum ar fi: PIC, Direct Autorom, pe lângă numeroasele restrângeri de activitate la nivelul celorlalţi agenţi ecnomici din judeţ. Totuşi, la acest capitol Argeşul stă încă bine faţă de alte judeţe fapt datorat în principal exporturilor, mai ales către piaţa vestică, realizate de către firmele din domeniul componentelor auto şi bineînţeles de către Automobile Dacia.
Piaţa bancară la marginea prăpastiei
În ceea ce priveşte creditele în valută, deşi suportabilitatea lor este din ce în ce mai dificilă în condiţiile evoluţiei negative a cursului de schimb, rata restanţelor este sub cea a celor în moneda naţională. În general acestea sunt formate din credite pentru achiziţii imobiliare la nivelul populaţiei sau de investiţii la nivelul agenţilor economici şi sunt garantate cu ipoteci pe bunurile respective.
Cauzele pentru care acestea nu au înregistrat o evoluţie îngrijorătoare la nivelul restanţelor ţin de două aspecte. Primul se referă la faptul că băncile sunt refractare la ideea de a declara creditele restante şi de a executa silit bunurile ipotecate datorită conjuncturii pieţei imobiliare actuale, în care nu şi-ar recupera valoarea iniţială a creditelor acordate şi ar trebui să declare pierderi masive.
Al doilea aspect este efortul debitorilor care încearcă să fie "la zi" cu plata ratelor pentru a evita situaţia de mai sus. Angajamentul psihologic al acestora faţă de acest tip de credite (ipotecare) este mult mai mare decât în cazul celor de nevoi personale şi de aici şi încercările lor de a-şi acoperi ratele restante. În cazul creditelor în valută, piaţa bancară este acum într-un echilibru fragil la nivelul cuantumului restanţelor, chiar pe marginea prăpastiei aş putea spune.
Acest echilibru, menţinut cu eforturi considerabile de către băncile din sistem şi în primul rând de către BNR, este ameninţat de o serie întreagă de factori, de la evoluţia cursului de schimb la deciziile guvernului. Dezvoltările economice interne şi mai ales internaţionale din perioada imediat următoare precum şi stabilitatea politică sau deciziile economice şi fiscale ale guvernului sunt esenţiale pentru evoluţia viitoare a soldului creditelor restante atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului.