Câteva dintre obiectivele înscrise în Programul de guvernare şi pe care Guvernul le are în vedere în perioada următoare.
1. Modernizarea statului şi revizuirea Constituţiei în vederea punerii în aplicare a rezultatelor referendumului naţional. Este obiectivul central cu care preşedintele României a câştigat alegerile şi trebuie respectată voinţa românilor. Modernizarea statului se bazează pe o singură realitate: puterea este administrată în favoarea cetăţenilor şi nu împotriva lor. Acesta este sensul modernizării, iar noi, clasa politică, am circulat destul de des pe sens invers. Statul modernizat va fi un stat care nu mai consumă pe săturate resursele financiare, un stat care nu mai controlează fiecare detaliu al vieţii locale, ci lasă loc deciziilor autorităţilor, care sunt cele mai apropiate de cetăţeni. Statul modernizat este statul care respectă cetăţeanul. Există o imensă aşteptare din partea cetăţenilor pentru reformarea în continuare a statului, în sensul îmbunătăţirii relaţiei dintre funcţionar şi cetăţean. De prea multe ori încă, cetăţeanul este tratat în raport cu funcţionarul, în raport cu statul ca un sclav, ca un dependent, ca un om care cerşeşte, în loc ca raportul să fie invers. Cetăţeanul este acela care plăteşte, prin impozite şi taxe, funcţionarea statului şi salariul funcţionarului public, oriunde ar activa el. Cred că aici avem nevoie de mai multă responsabilitate, de debirocratizare şi de mai mult respect pentru cel care contribuie cu impozite şi taxe. Avem încă prea multe ştampile în administraţia statului, ştampile care la rândul lor sunt tot atâtea surse de influenţă şi corupţie. Avem nevoie de proceduri mai simple şi de impunerea procedurilor computerizate, standardizate, pentru ca orice cetăţean să fie cu adevărat tratat în manieră egală în faţa statului şi a autorităţilor publice.
2. Asigurarea unui set de măsuri care să conducă la relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice. Pentru realizarea acestui obiectiv, avem în vedere următoarele elemente:
a) menţinerea pe întreaga perioadă a actului de guvernare a aceluiaşi nivel al cotei unice şi al taxei pe valoare adăugată;
b) aplicarea în continuare a măsurii neimpozitării profitului reinvestit;
c) reducerea în continuare a numărului de taxe şi impozite;
d) reducerea birocraţiei şi absorbţia sporită a fondurilor europene;
e) regândirea impozitului minim şi restructurarea programului "Prima casă". Vreau să ştiţi că am avut o primă discuţie înainte de a înainta orice formulă de guvernare cu ministrul Finanţelor, în privinţa acestor aspecte. Consider că impozitul minim şi-a atins ţinta în anul 2009, aceea de a descuraja frauda fiscală, iar firmele care ar practica o astfel de metodă fie au ieşit de pe piaţă, fie au renunţat la aceste practici. Din 2010, acest impozit minim trebuie regândit şi găsită soluţia ca el să fie reorientat cu adevărat spre o manieră a unui impozit forfetar în adevăratul sens al cuvântului, cu restrângerea lui la acele domenii în care evaziunea fiscală nu poate fi diminuată astfel, fie că avem în vedere aici, ştiu eu, restaurantele sau industria hotelieră - dar aceste lucruri le vor decide specialiştii. De asemenea, în cadrul programului "Prima casă", ţinând cont de analizele din primul an, să îl restructurăm, astfel încât în continuare el să-şi atingă menirea de a putea susţine un domeniu important al economiei naţionale, care este industria construcţiilor şi, în acelaşi timp, de a oferi diverselor categorii sociale posibilitatea de a putea avea acces la o casă, la o locuinţă, fără să mai fie nevoiţi să plătească lunar chirie, cu care ei îşi acoperă astăzi rata la bancă şi să se poată bucura de o locuinţă proprietate personală.
f) utilizarea instrumentului garanţiilor guvernamentale pentru susţinerea şi a altor domenii importante ale economiei naţionale. Mă refer aici, după modelul pe care l-am folosit în programul "Prima casă" sau după exemplul pe care l-am avut în agricultură cu programul "Primul siloz", să extindem acest mecanism al garanţiilor guvernamentale şi pentru susţinerea altor domenii strategice ale economiei.
g) respectarea angajamentelor internaţionale ale României cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială;
h) adoptarea de urgenţă în prima jumătate a lunii ianuarie, în sesiune extraordinară a Parlamentului, a proiectului Legii bugetului de stat.

