Zona Metropolitană Piteşti o necesitate

Constituirea Zonei Metropolitane Piteşti va contribui la atenuarea discrepanţelor de percepţie a statutului social diferit între cetătenii care locuiesc în municipiul Piteşti şi cei care locuiesc în localitătile mai mici din jur. Astfel, s-ar diminua discrepanţele existente între mediul urban şi cel rural, prin crearea unei identităţi comune a întregului teritoriu metropolitan şi s-ar deschide porţile unei colaborări permanente între localitătile care compun zona metropolitană.
Abordarea problemelor sociale cu care se confruntă populaţia din această zonă se poate face într-un mod integrat. În contextul procesului de descentralizare intensivă, rezolvarea problemelor din domenii ca: asistentă socială, ocuparea forţei de muncă şi coeziune socială, educaţie şi învătământ, tineret, cultură şi sport pot fi delegate către viitoarea structură asociativă metropolitană.
Din punct de vedere economic, constituirea Zonei Metropolitane Piteşti ar atrage investitori naţionali şi străini, existând certitudinea că dezvoltarea zonei se va realiza integrat, având la bază strategii, obiective şi planuri comune de acţiune. Elaborarea unui plan de dezvoltare economică a Zonei Metropolitane Piteşti va încuraja atât companiile locale, cât şi pe cele străine să investească în aceste zone, dispunând de oportunităţile, resursele şi potenţialul zonei metropolitane.
Din punct de vedere tehnic, constituirea Zonei Metropolitane Piteşti va crea posibilitatea realizării şi implementării unor măsuri comune de interes zonal şi chiar regional.
În prezent, proiecte precum viabilizarea unor suprafeţe de teren din punct de vedere al infrastructurii de bază, extinderea şi reabilitarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare şi integrarea acestora în staţii de epurare a apelor uzate, extinderea reţelei de gaze, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport sunt tratate izolat la nivel de unităţi administrativ teritoriale.
Această abordare greşită a condus la neconcordanţe între planurile urbanistice ale diferitelor localităţi ce vor forma zona metropolitană. Pe de-o parte, a condus la apariţia unor anomalii în ceea ce priveşte dezvoltarea integrată şi armonioasă a regiunii (întrepătrunderea zonelor rezidenţiale cu cele agricole şi zootehnice, spaţii economice şi de depozitare), iar, pe de altă parte, a generat o discontinuitate a amenajării şi mobilării terenului (extinderea şi modernizarea infrastructurii de bază s-a oprit la graniţa administrativ teritorială a localitătii).
Integrarea din punct de vedere tehnic şi economic a diferitelor proiecte locale ar putea genera economii importante pentru bugetele locale şi ar eficientiza foarte mult activitatea în domeniile prezentate anterior. Astfel, pentru un proiect de extindere a reţelei de alimentare cu apă şi canalizare într-o zonă mai amplă, situată la interferenţa unor unităti administrative teritoriale din zona metropolitană şi destinată ulterior pentru construirea de locuinţe, se poate realiza un singur studiu de fezabilitate, un singur aviz tehnic de execuţie, un singur set de avize şi autorizaţii, se organizează o singură licitaţie pentru sub-contractarea executării lucrărilor şi se realizează o singură investiţie. Acest exemplu poate fi extrapolat şi la alte proiecte desfăsurate în zonă, inclusiv în parteneriatul public-privat.
Multe dintre aceste proiecte pot fi finanţate atât din Fonduri Structurale, cât şi din Programe de Finanţare Naţionale şi Internaţionale, ceea ce presupune respectarea regulilor specifice impuse de acestea (colaborarea între diverşi actori interesaţi în realizarea acestor proiecte, greutăti în accesarea acestor fonduri de către localitătile mici), reprezentând o valoare adăugată incontestabilă şi constituind un argument important în decizia investitorilor de a finanţa astfel de proiecte.
Aşa cum am spus, localitătile mici ar putea avea dificultăţi în găsirea surselor de finanţare, iar eligibilitatea acestora, în ceea ce priveşte obţinerea de credite din partea băncilor, ar fi afectată de potenţialul bugetului local şi de lipsa celorlalte resurse disponibile, care ar putea constitui garantii reale în acordarea unor astfel de credite. În acest context, constituirea Zonei Metropolitane Pitesti ar facilita accesul la Fondurile Structurale, dar si la obtinerea de credite de către întreaga zonă.
Pentru a face fată competiţiei, este nevoie de atragerea în Zona Metropolitană Piteşti a unor activităţi economice de vârf. Pentru aceasta este nevoie de fonduri imense pentru infrastructură (străzi, retea de apă, canal, curăţenie etc.), deoarece un oraş în care nu se poate trăi confortabil nu poate spera la locuitori cu venituri mari şi nu poate beneficia de o creştere economică viitoare.
În scopul creşterii competitivităţii Zonei Metropolitane Piteşti, unităţile administrativ teritorial-administrative participante vor dezvolta şi întreţine:
-drumurile, podurile şi lucrările de întreţinere aferente acestora;
-reţelele de apă, canalizare, termoficare, electricitate, telefonie etc.;
-transportul public;
-educaţia, cultura şi sportul;
-sănătatea şi serviciile sociale;
-managementul deşeurilor;
-protecţia civilă şi siguranţa cetăţeanului.
Unităţile administrativ teritoriale din zona metropolitană îsi vor coordona politicile fiscale în vederea maximizării veniturilor la bugetele locale ale unitătilor administrativ teritoriale membre.
Sursa: Primăria Piteşti